Instructia 002
Regulamentul de ExpolatareTehnica Feroviara - RET -nr.002
afost aprobat prin
ORDIN nr. 1.186 din 29 august 2001
si publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 29 octombrie 2001
Regulamentul de ExpolatareTehnica Feroviara - RET -nr.002
afost aprobat prin
ORDIN nr. 1.186 din 29 august 2001
si publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 29 octombrie 2001
EMITENT: MINISTERUL LUCRĂRILOR
PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 29 octombrie 2001
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 29 octombrie 2001
Ministrul
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,
în temeiul prevederilor art. 12
lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/1998 , republicată, ale art. 7 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul
pe căile ferate române şi reorganizarea Societãţii Naţionale a Căilor Ferate,
aprobatã cu modificări prin Legea nr. 89/1999, cu completările şi modificările
ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
emite următorul ordin:
ART. 1 Se aprobă Regulamentul de exploatare tehnică feroviară nr. 002, prevăzut în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.
în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
emite următorul ordin:
ART. 1 Se aprobă Regulamentul de exploatare tehnică feroviară nr. 002, prevăzut în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2 Prevederile
prezentului ordin se aplică agenţilor economici care desfăşoarã operaţiuni de
transport feroviar.
ART. 3 Conducerea
persoanelor juridice prevăzute la art. 2 va asigura prin personalul propriu,
atestat conform prevederilor în vigoare, instruirea şi verificarea periodică a
întregului personal cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei trenurilor,
privind aplicarea prevederilor Regulamentului de exploatare tehnică feroviară
nr. 002.
ART. 4 Direcţia
generalã de reglementãri şi calitate servicii în transportul feroviar,
Autoritatea Feroviară Română - AFER, Compania Naţională de Căi Ferate
"C.F.R." - S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători
"C.F.R. Călători" - S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar
de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A., alţi gestionari de infrastructură
feroviară, operatorii de transport feroviar, agenţii economici care desfăşoară
operaţiuni de transport feroviar şi/sau care deţin vehicule feroviare, precum
şi furnizorii feroviari autorizaţi în activităţile de construire, modernizare,
reparare, întreţinere şi verificare tehnică a elementelor infrastructurii
feroviare şi a materialului rulant vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
ART. 5 Prevederile
prezentului ordin se aplică şi agenţilor economici care deţin în proprietate
sau au închiriate linii ferate industriale şi/sau vehicule feroviare, care au
acces pe infrastructura feroviară publică şi privată C.F.R.
ART. 6 Este
interzis a se da derogări, a se face modificări, completări sau precizări
privind prevederile Regulamentului de exploatare tehnică feroviară nr. 002. În
mod excepţional, în cazuri bine justificate, acestea se vor face numai cu
avizul Autorităţii Feroviare Române - AFER şi cu aprobarea Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 7 (1)
Prezentul ordin intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data semnării
lui.
(2) Până la data intrării în vigoare se va realiza editarea Regulamentului de exploatare tehnică feroviară nr. 002, precum şi instruirea şi examinarea personalului interesat.
(2) Până la data intrării în vigoare se va realiza editarea Regulamentului de exploatare tehnică feroviară nr. 002, precum şi instruirea şi examinarea personalului interesat.
ART. 8 La
data intrării în vigoare a prezentului ordin "Regulamentul de exploatare
tehnică C.F.R." - ediţia 1993, aprobat prin Hotărârea Comitetului director
al Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române din 8-11 decembrie 1992, precum
şi orice dispoziţie contrară îşi încetează aplicabilitatea.
ART. 9 Nerespectarea
prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea juridică, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
ART. 10 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 10 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p.
Ministrul lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei,
transporturilor şi locuinţei,
Ion
Selaru,
secretar de stat
secretar de stat
PARTEA I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1 – Regulamentul de
exploatare tehnică feroviară stabileşte regulile fundamentale de desfăşurare a
operaţiunilor de transport feroviar, principiile de organizare a circulaţiei
trenurilor, norme generale de construcţie, modernizare, exploatare tehnică,
întreţinere şi reparare, precum şi condiţiile minime pe care trebuie să le
îndeplinească instalaţiile, calea ferată, vehiculele feroviare şi construcţiile
necesare desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar.
Art. 2 – (1) Prevederile
prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi care participă la
desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar din România şi au scopul de a
asigura funcţionarea normală şi continuă a transporturilor feroviare, pentru
satisfacerea interesului public, social şi de apărare a ţării, în condiţii de
siguranţă a circulaţiei trenurilor şi securitate a transporturilor, calitate a
serviciilor de transport public, sănătatea oamenilor şi protecţie a mediului.
(2)
Modul de desfăşurare a activităţii de transport feroviar este reglementat prin
prezentul regulament precum şi prin alte reglementări specifice.
Art. 3 – (1) Prezentul
regulament se aplică numai pentru liniile de cale ferată din România cu
ecartament normal - 1435 mm - şi pentru viteze maxime de circulaţie de până la
160 km /h.
(2)
Pentru liniile de alt ecartament sau pentru viteze de circulaţie mai mari de
160 km/h se vor stabili reglementări specifice.
(3)
Reglementarea circulaţiei trenurilor între staţiile de frontieră de stat şi pe
liniile de peage se stabileşte prin convenţii.
Art. 4 – Autoritatea de stat în
transporturile feroviare aprobă reglementări specifice - regulamente,
instrucţiuni şi norme tehnice – obligatorii pentru toţi agenţii economici care
desfăşoară operaţiuni de transport feroviar.
Art. 5 – Operaţiunile de
transport feroviar, construire, modernizare, întreţinere, reparare şi
exploatare tehnică a vehiculelor feroviare, precum şi livrarea de produse/servicii
feroviare critice utilizate pentru aceste activităţi se pot efectua numai de
către agenţi economici deţinători de licenţă şi certificat de siguranţă sau
autorizaţi şi supravegheaţi din punct de vedere tehnic, conform prevederilor
legale în vigoare.
Art. 6 – Produsele, serviciile
şi/sau tehnologiile achiziţionate din import sau cele pentru care nu există
documente tehnice de referinţă aprobate se pot utiliza în activitatea de
transport feroviar, numai în baza unui agrement tehnic.
Art. 7 – (1) Reglementările
specifice referitoare la proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea
şi exploatarea tehnică ale infrastructurii feroviare, vehiculelor feroviare,
construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor, destinate a fi utilizate în
desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar, se aprobă de către
autoritatea de stat în transporturile feroviare.
(2)
În reglementările specifice, pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a
operaţiunilor de transport, se prevăd responsabilităţi distincte pentru subunităţile
de exploatare, de întreţinere şi/sau reparare ale gestionarului infrastructurii
feroviare publice, operatorilor de transport feroviar şi după caz, ale altor
agenţi economici.
Art. 8 – Liniile de cale ferată,
lucrările de artă feroviare, instalaţiile de semnalizare şi de siguranţă,
precum şi echipamentele de alimentare cu energie electrică ale acestora
trebuie să fie autorizate din punct de
vedere tehnic, de către Autoritatea Feroviară Română - denumită în continuare
AFER – cu ocazia construirii, modernizării sau reparării capitale a acestora.
Art. 9 – Staţiile de cale ferată
trebuie să deţină autorizaţie de funcţionare din punct de vedere tehnic,
acordată de către AFER.
Art. 10 – (1) Vehiculele
feroviare trebuie să fie omologate tehnic de tip şi atestate tehnic individual
în vederea înmatriculării, de către AFER.
(2) Vehiculele
feroviare aparţinând agenţilor economici, alţii decât operatorii de transport
feroviar şi gestionarul infrastructurii feroviare publice, pentru a putea
circula sau a fi manevrate pe infrastructura feroviară publică trebuie să fie
autorizate din punct de vedere tehnic de către AFER.
(3) Prevederile de
la alin. (2) nu se aplică vagoanelor particulare înscrise în parcul operator de
transport feroviar.
Art. 11 – Lucrările care se execută în zona de
siguranţă şi de protecţie a căii ferate se pot efectua numai în baza
autorizaţiei privind efectuarea de lucrări, eliberată numai de autoritatea de
stat în transporturile feroviare.
Art. 12 – Organizarea şi conducerea
circulaţiei trenurilor, autorizarea şi efectuarea manevrelor, conducerea
vehiculelor feroviare motoare şi a celor specializate pentru construcţia,
întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare, verificarea tehnică a
elementelor infrastructurii feroviare şi a vehiculelor feroviare din compunerea
trenurilor, precum şi manipularea instalaţiilor sau echipamentelor de siguranţă
sunt permise numai personalului autorizat în acest scop şi numai în timpul
executării serviciului.
Art. 13 – Personalul autorizat prevăzut la
art. 12, denumit în continuare personal cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei, care urmează să desfăşoare pe proprie răspundere activităţi
specifice transportului feroviar, trebuie să fie atestat profesional, să fie
apt medical şi psihologic şi să posede autorizaţiile necesare exercitării
funcţiei.
Art. 14 – (1) Modul de pregătire,
perfecţionare, examinare şi autorizare a personalului cu responsabilităţi în
siguranţa circulaţiei care urmează să desfăşoare pe proprie răspundere
activităţi specifice transportului feroviar, precum şi retragerea atestatelor,
certificatelor, licenţelor şi autorizaţiilor, după caz, se stabilesc prin
reglementari specifice aprobate de autoritatea de stat în transporturile
feroviare.
(2) Personalul cu
responsabilităţi în siguranţa circulaţiei poate fi admis pentru a efectua
stagiul de practică sau acomodare, numai în timpul programului aprobat, sub
supravegherea şi pe răspunderea personalului autorizat de serviciu
Art.15 – Salariaţii de specialitate care
asigură pregătirea, perfecţionarea şi autorizarea personalului cu
responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, trebuie să fie atestat profesional
de către AFER.
Art.16 – (1) Personalul cu responsabilităţi în
siguranţa circulaţiei feroviare răspunde de executarea sarcinilor ce-i revin,
în limitele atribuţiilor stabilite.
(2) Subordonatul
este răspunzător şi pentru activitatea desfăşurată în prezenţa superiorului
său.
Art.17 – Intervenţiile pentru remedierea
defectărilor accidentale la vehicule feroviare, linii şi instalaţii feroviare, se
vor efectua numai de către personal autorizat şi fără a se deteriora alte
mijloace de transport, construcţii şi instalaţii feroviare.
Art.18 – (1) Actualele construcţii, instalaţii
specifice, precum şi vehiculele feroviare existente, aflate în exploatare, care
nu îndeplinesc în totalitate prevederile prezentului regulament, dar care nu
afectează siguranţa circulaţiei trenurilor şi securitatea transporturilor, pot
fi exploatate în aceste condiţii, până la executarea lucrărilor de reparaţii
capitale, modernizare, reînnoiri de echipamente şi altele similare lor, numai
după luarea măsurilor specifice suplimentare de prevenire a producerii unor
evenimente feroviare.
(2) Cu ocazia
lucrărilor de reparaţii capitale, modernizare, reînnoiri de echipamente şi
altele similare lor, vehiculele feroviare, vor îndeplini cel puţin condiţiile
minime impuse de prezentul regulament.
Art. 19 – Orice precizări, modificări sau
completări la prezentul regulament de exploatare tehnică feroviară, se pot
efectua numai prin ordin al autorităţii de stat în transporturile feroviare, la
propunerea AFER.
Art. 20 – În cazul în care diferitele aspecte
ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în mai multe articole, ele trebuie să fie
înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
PARTEA II
INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
CAPITOLUL I
CONDIŢII GENERALE
SECŢIUNEA I
ELEMENTELE INFRASTRUCTURII FEROVIARE
Art. 21 – Infrastructura feroviară reprezintă
ansamblul elementelor necesare circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor
feroviare, clădirilor staţiilor de cale ferată cu dotările aferente, precum şi
celelalte clădiri tehnologice destinate desfăşurării operaţiunilor de transport
feroviar.
Art. 22 – Infrastructura feroviară se compune
din următoarele elemente :
a. liniile ferate
de circulaţie, manevră, de evitare şi de scăpare materializate prin
infrastructura căii, suprastructura căii precum şi terenurile situate de o
parte şi alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a
infrastructurii feroviare potrivit legii;
b. podurile,
tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă care au legătură cu liniile
ferate deschise circulaţiei şi manevrei precum şi terenurilor aferente
acestora;
c. lucrările
geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor
ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;
d. instalaţiile
fixe de siguranţă, de conducere operativă a circulaţiei trenurilor şi manevrei
vehiculelor feroviare şi cele fixe de alimentare cu energie electrică a liniei
de contact, construcţiile aferente acestora, inclusiv terenurile pe care sunt
amplasate;
e. clădirile
staţiilor de cale ferată, cu facilităţile aferente, inclusiv terenurile pe care
sunt amplasate;
f. staţiile de
triaj şi terenurile aferente acestora;
g. alte
construcţii, clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării operaţiunilor de
transport feroviar.
Art. 23 – (1) Elementele infrastructurii
feroviare vor fi proiectate şi executate astfel încât să asigure desfăşurarea
operaţiunilor de transport feroviar în condiţii de siguranţă a circulaţiei
trenurilor şi de securitate a transporturilor, la vitezele trenurilor şi masele
stabilite ale acestora.
(2) Parametrii
elementelor infrastructurii feroviare din România trebuie să corespundă
normelor interne şi internaţionale la care România este parte; aceşti parametri
trebuie să asigure compatibilitatea infrastructurii feroviare române cu
reţelele feroviare transeuropene.
Art. 24 – (1) Elementele infrastructurii
feroviare se urmăresc în exploatare, în scopul menţinerii caracteristicilor
tehnico-funcţionale, pe toată durata de existenţă a acestora. Modificările
survenite se evidenţiază obligatoriu în documentele specifice prevăzute în
normele în vigoare.
(2) Elementele
infrastructurii feroviare vor fi întreţinute şi reparate astfel încât să fie
menţinute în limitele tehnice de funcţionare prevăzute în documentaţiile şi
normele tehnice în vigoare.
(3) Este interzisă
orice modificare a elementelor infrastructurii feroviare, fără aprobarea
organelor competente stabilite prin reglementările în vigoare.
Art. 25 – (1) Elementele infrastructurii
feroviare nou construite, modernizate sau reparate vor fi verificate din punct
de vedere tehnic şi funcţional şi recepţionare de către comisii ale
gestionarului infrastructurii. Comisiile vor urmări dacă s-a respectat
documentaţia tehnică şi vor verifica calitatea lucrărilor.
(2) punerea în
exploatare a liniilor, construcţiilor şi instalaţiilor feroviare nou construite
sau reparate periodic sau capital, se face numai după aprobarea şi verificarea
cunoaşterii reglementărilor specifice de către personalul, care urmează să
asigure funcţionarea acestora.
(3) Pe durata
exploatării, se va urmări şi analiza periodic starea tehnică a liniilor,
construcţiilor şi instalaţiilor, ţinându-se evidenţa defectărilor, luându-se
măsurile de remediere în cel mai scurt timp posibil.
SECŢIUNEA a 2-a
LIMITELE GABARITELOR DE „LIBERĂ TRECERE”,
„CFR DE VAGON” ŞI DE „MATERIAL RULANT”
Art. 26 – (1) Gabaritul de liberă trecere este
conturul geometric transversal limită, în plan vertical perpendicular pe axa
longitudinală a căii, în interiorul căruia, afară de materialul rulant, nu se
admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, cum sunt : poduri, tuneluri,
pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii tehnologice sau a instalaţiilor
fixe – semnale, coloane şi altele - şi nici materiale sau obiecte depozitate
de-a lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere asigură
circulaţia trenurilor şi manevrarea vehiculelor feroviare în deplină siguranţă
fără limitarea vitezei de circulaţie sau alte restricţii.
(2) Construcţiile
şi instalaţiile feroviare situate lângă calea ferată nu trebuie să intre, cu
nici o parte a lor, în limitele gabaritului de liberă trecere.
(3) Fac excepţie de
la prevederile alin. (2) instalaţiile şi vehiculele feroviare care prin scopul
şi natura funcţionării lor impun intrarea/ieşirea în/din gabaritul de liberă
trecere precum : frânele de cale, instalaţiile liniei de contact, braţele
coloanelor hidraulice, elevatoarele de cărbuni, instalaţiile de alimentare cu
nisip, utilajele specializate pentru întreţinerea şi repararea căii, drezina
pantograf, plugul de zăpadă şi altele asemenea. În stare de repaus,
instalaţiile şi utilajele amplasate în afara căii nu trebuie să intre în
gabaritul de liberă trecere.
(4) Pentru
construcţiile şi instalaţiile noi sau cu ocazia modernizării celor existente,
trebuie să se asigure în mod obligatoriu gabaritul de liberă trecere.
Art. 27 – (1) Mărfurile şi materialele
descărcate sau depozitate lângă linie se aşează şi se asigură în aşa fel încât
să fie respectat gabaritul de liberă trecere, să nu împiedice activitatea
personalului, vizibilitatea personalului, vizibilitatea semnalelor. De
asemenea, limita de staţionare pentru transportul negabaritic trebuie
materializată pe teren prin repere de gabarit, conform normelor tehnice în
vigoare.
(2) Distanţele şi
modul de depozitare ale materialelor faţă de linia de cale ferată se stabilesc
prin reglementări specifice.
Art. 28 – (1) Gabaritul de material rulant
este conturul geometric transversal limită aşezat în poziţie mediană într-un
plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al vehiculului feroviar, în
afara căruia nu trebuie să iasă nici un punct al materialului rulant sau al
încărcăturii, atât în staţionare cât şi în mişcare, în aliniament şi în curbă.
(2) Gabaritul CFR
de vagon – de încărcare – este gabaritul de material rulant admis pe liniile
infrastructurii feroviare publice române, în care trebuie să se înscrie atât
vagonul cât şi încărcătura sa.
(3) Vehiculele
feroviare, încărcate sau goale şi utilajele pentru întreţinerea căii şi a
liniei de contact, în timpul staţionării sau deplasării pe linie, nu trebuie să
depăşească cu nici o parte a lor şi/sau cu încărcătura, limitele gabaritului
CFR de vagon – de încărcare. Transporturile care depăşesc gabaritul CFR de
vagon – de încărcare – se admit în circulaţie numai în condiţiile stabilite
prin actele normative şi reglementările specifice în vigoare.
SECŢIUNEA a 3 - a
DISTANŢELE MINIME ÎNTRE AXELE LINIILOR DE CALE FERATĂ
Art. 29 – (1) Distanţa minimă între axele
liniilor duble sau între axele a două linii simple vecine, în linie curentă, în
aliniament trebuie să fie de 4000 mm. Pentru liniile modernizate sau nou
construite distanţa trebuie să fie, de regulă, de minim 4200 mm. Excepţii se
admit numai cu aprobarea autorităţii de stat în transporturile feroviare în
baza documentaţiei tehnice avizate de AFER.
(2) La liniile
triple – linie dublă vecină cu o linie simplă – şi cvadruple distanţa dintre
axele liniei a doua şi a treia în aliniament trebuie să fie de cel puţin 5000
mm.
(3) În staţii
distanţa dintre axele liniilor vecine în aliniament trebuie să fie de cel puţin
4750 mm. Pentru liniile modernizate sau nou construite, gabaritul de liberă
trecere al liniilor directe va fi de cel prevăzut în normele tehnice pentru
liniile curente.
(4) În cazul
staţiilor care au peroane între linii, distanţa dintre axele liniilor trebuie
să fie de :
a.
minimum 9000 mm în staţiile cu un trafic mai mare de 250 călători în 24 ore,
pentru a rezulta un peron de 5850 mm, în vederea construirii de treceri
subterane;
b.
minimum 6200 mm în staţiile cu un trafic mai mic de 250 călători în 24 ore.
Excepţii se admit numai cu aprobarea autorităţii de stat în transporturile
feroviare.
(5) În staţiile
situate pe cale dublă, între liniile directe nu se construiesc peroane .
(6) Pentru liniile
destinate transbordării mărfurilor dintr-un vagon în altul, distanţa între
axele liniilor respective, în aliniament, va fi de minim de 3600 mm.
(7) Distanţa dintre
axele liniilor vecine, când aceste linii sunt în curbe, atât în staţii cât şi
în linie curentă se stabileşte în funcţie de rază şi supraînălţarea curbei,
conform actelor normative şi reglementărilor specifice.
CAPITOLUL 2
CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU DESFĂŞURAREA
OPERAŢIUNILOR DE TRANSPORT FEROVIAR
Art. 30 – Unităţile şi subunităţile care
desfăşoară operaţiuni de transport feroviar trebuie să fie dotate cu
construcţii, spaţii, instalaţii, parate şi alte dotări necesare desfăşurării
activităţilor pentru care au fost înfiinţate.
Art. 31 – Construcţiile şi instalaţiile pentru
desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar vor fi astfel realizate încât
:
a. să corespundă activităţii pentru care au
fost destinate;
b. să corespundă normelor emise de
autorităţile publice privind protecţia mediului, igiena, protecţia muncii,
calitatea serviciilor, prevenirea şi stingerea incendiilor, calitatea în
construcţii, urbanismul;
c. să asigure siguranţa şi securitatea
operaţiunilor de transport feroviar.
CAPITOLUL 3
CONSTRUCŢII FEROVIARE
SECŢIUNEA 1
CONSTRUCŢIA CĂII FERATE
Art. 32 – (1) Toate elementele căii ferate,
aflate în exploatare, trebuie să asigure, prin rezistenţa şi stabilitatea lor,
siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor, la vitezele şi sarcinile
maxime stabilite prin normele aprobate de către autoritatea de stat în
transporturile feroviare.
(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) fac
elementele dezafectate, scoase din funcţiune sau aflate în conservare,
consemnate în evidenţe conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 2 – a
PLANUL ŞI PROFILUL CĂII FERATE
Art. 33
– (1) Razele curbelor, racordările între aliniamente şi curbe între curbe,
declivităţile şi racordarea elementelor profilului în lung şi profilurile
transversale trebuie să corespundă cu planurile şi profilurile prevăzute în
documentaţiile tehnice de execuţie şi să respecte prevederile reglementărilor
specifice în vigoare.
(2) Profilurile în lung ale liniilor curente
şi din staţii vor fi actualizate permanent de către personalul de specialitate
al gestionarului infrastructurii feroviare publice.
Art. 34 – (1) Razele minime ale curbelor
liniilor noi, trebuie să corespundă vitezelor maxime de circulaţie şi
condiţiilor impuse de gabarit, conform normelor tehnice.
(2) Elementele căii ferate în plan şi în
profilul în lung – aliniamente, curbe, curbe de racordare, rampe, supralărgiri,
supraînălţări – au valorile prevăzute în normativele de construcţii şi/sau în
alte reglementări specifice.
Art. 35 – Declivitatea liniei curente la
construirea de căii ferate noi, va fi de maxim 15 o/oo în regiunile cu profilul
accidentat şi de maxim 4 o/oo în
celelalte regiuni. Declivităţi mai mari de 4 o/oo se admit numai în baza documentaţiei tehnice
avizate de AFER şi cu aprobarea autorităţii de stat în transporturile
feroviare. Racordarea porţiunilor de linie de declivitate diferită se face
conform reglementărilor specifice.
Art. 36 – (1) Staţiile de cale ferată se
construiesc în aliniament şi palier. Cu aprobarea autorităţii de stat în
transporturile feroviare se admite construirea staţiilor de cale ferată pe
linii cu declivitate de cel mult 2 o/oo, precum şi în curbe cu raze care să
corespundă vitezelor maxime de circulaţie şi condiţiilor impuse de gabarit.
(2) La liniile curente noi cu pante lungi,
precum şi în staţiile care delimitează asemenea linii, se construiesc linii de
scăpare, conform proiectelor avizate de AFER şi aprobate de autoritatea de stat
în transporturile feroviare.
Art. 37 – (1) Cu ocazia lucrărilor de
sistematizare, staţiile cu declivitate mai mare de 2 o/oo sau cu pantă de la aparatele de cale spre
linia curentă vor fi prevăzute cu linii de evitare în prelungirea liniilor pe
care se efectuează manevra, în capătul spre pantă.
(2) În toate cazurile, liniile de evitare vor
avea lungimea stabilită prin proiecte, în funcţie de condiţiile locale şi se
aprobă odată cu proiectele respective. Lungimea liniilor de evitare se aprobă
de autoritatea de stat în transporturile feroviare, în baza avizului dat de
AFER.
SECŢIUNEA a 3 – a
INFRASTRUCTURA CĂII FERATE
Art. 38 – (1) Infrastructura căii ferate este
alcătuită din straturile de repartiţie, terasamentele, amenajările destinate
colectării şi îndepărtării apelor de suprafaţă, lucrările de artă şi lucrările
de bază.
(2) Dimensiunile suprafeţei superioare a
platformei terasamentelor în aliniamente şi curbe sunt reglementate prin norme
tehnice.
(3) Platforma terasamentelor trebuie să
asigure stabilitatea suprastructurii căii ferate, să corespundă cerinţelor de
perspectivă, să permită utilizarea maşinilor grele de cale şi circulaţia
personalului feroviar şi a utilajelor uşoare în lungul căii ferate.
(4) Platforma terasamentelor trebuie să fie cu
cel puţin 0,5 m, ca înălţime, peste nivelul cel mai mare al apelor în caz de
viituri puternice, stabilit prin normele tehnice în vigoare.
(5) Terasamentele trebuie să fie prevăzute cu
sisteme de drenare a apei, de protecţie şi de consolidare, care să asigure
stabilitatea şi menţinerea lor în stare uscată.
Art. 39 – (1) Lucrările de artă din beton sau
zidărie, precum şi infrastructura celorlalte lucrări de artă, se vor construi
la o schemă de încărcare care să corespundă dezvoltării traficului în viitor,
în raport cu sarcina pe osie, viteza şi gabaritul stabilite pentru fiecare
secţie de circulaţie, de către autoritatea de stat în transporturile feroviare.
(2) Podurile metalice se vor construi cu
respectarea schemelor de încărcare prevăzute în normele tehnice şi cu
posibilitatea consolidării lor, pentru a le face apte unor scheme superioare,
determinate de modernizarea vehiculelor feroviare.
(3) Pe poduri, calea ferată trebuie să fie
prevăzute cu contraşini contra deraierii, conform normelor tehnice. Şinele de
pe podurile metalice să fie izolate electric pentru a nu influenţa funcţionarea
normală a circuitelor de cale sau a altor instalaţii feroviare.
(4) Lucrările de artă expuse acţiunilor
dăunătoare ale unor agenţi naturali, trebuie să fie prevăzute cu amenajări
speciale pentru apărarea lor de aceste acţiuni şi cu dispozitive pentru
revizuire.
(5) Când podurile metalice sunt subtraversate
de căi rutiere, se vor monta în ambele părţi laterale ale podului, la distanţă
minimă de 15 metri de acestea, portale de gabarit, care să nu permită trecerea
vehiculelor rutiere ce ar putea lovi podurile de cale ferată.
(6) În zonele cu căderi de stânci, alunecări
de teren şi/sau viituri, evidenţiate ca puncte periculoase, calea ferată va fi
protejată prin lucrări de artă corespunzătoare.
SECŢIUNEA a 4 – a
SUPRASTRUCTURA CĂII FERATE
Art. 40 – (1) Suprastructura căii este
alcătuită din prisma de piatră spartă, traversele, şinele de cale ferată,
aparatele de cale şi materialul mărunt de cale.
(2) Suprastructura căii trebuie astfel
alcătuită încât la construcţiile noi, precum şi după reconstrucţii şi refacţii,
să permită, de regulă, sarcina pe osie de cel puţin 25 de tone; excepţii se
aprobă numai de către autoritatea de stat în transporturile feroviare, cu
avizul AFER.
Art. 41 – (1) Ecartamentul căii ferate este
distanţa dintre feţele interioare ale şinelor, măsurată în aliniament, la 14 mm
sub planul de rulare al acestora şi trebuie să fie de 1435 mm.
(2) Ecartamentul căii în curbe se stabileşte
în raport cu raza curbei.
(3) Toleranţele admise la ecartament sunt cele
prevăzute în actele normative şi reglementările specifice, puse de acord cu
reglementările internaţionale.
Art. 42 – (1) În aliniament şi curbe fără
supraînălţare, feţele superioare ale ciupercii şinelor ambelor fire trebuie să
fie la acelaşi nivel. Toleranţele la nivel sunt cele prevăzute în actele
normative şi reglementările specifice. În curbe cu supraînălţare, şina
exterioară trebuie supraînălţată faţă de şina interioară în funcţie de viteza
maximă de circulaţie stabilită pe porţiunea de linie respectivă şi raza curbei,
conform prevederilor din actele normative şi reglementările specifice.
(2) Valoarea maximă a supraînălţării şinei
interioare în curbe este de 150 mm.
SECŢIUNEA a 5 – a
APARATE DE CALE
Art. 43 – Aparatele de cale trebuie să
corespundă documentaţiei tehnice aprobate şi să admită aceeaşi sarcină pe osie
ca şi suprastructura liniei curente.
(2) Aparatele de cale trebuie să aibă
următoarele tangente şi raze :
a. pe liniile de primire şi expediere ale
trenurilor în abatere, tangenta să fie de maxim 1/9, iar curba liniei abătute
să fie de minim 190 m; aparatele de cale cu tangenta mai mare sau egală cu 1/6
şi curba liniei abătute cu o rază mai mare de 190 m se pot monta pe liniile de
primire şi de expediere ale trenurilor, numai dacă sunt atacate de trenuri
numai în poziţie pe directă, respectiv pe diagonalele pentru manevră;
Pe liniile de primire şi expediere ale
trenurilor de călători nou construite, sau sistematizate, se vor introduce
aparate de cale cu tangenta maximă de 1/9 şi raza de cel puţin 300 m;
b. pe restul liniilor staţiei, tangenta să fie
de maxim 1/6,6 şi raza curbei liniei abătute să fie de minim 190 m;
c. pentru punctele de ramificaţie a două
direcţii de mers în linie curentă, tangenta să nu fie mai mare de 1/12 şi curba
liniei abătute să nu aibă o rază mai mică 500 m;
d. la aparatele de cale simetrice tangenta să
nu fie mai mare de 1/6 şi raza curba să nu fie mai mică 180 m;
(3) Viteza de circulaţie pe linia directă a
aparatelor de cale amplasate pe linie curentă sau pe liniile directe din
staţii, este viteza maximă de circulaţie a liniei, cu excepţia traversărilor cu
sau fără joncţiune, unde viteza se limitează la maxim 100 km/h. Traversările cu
sau fără joncţiune amplasate pe liniile directe din staţii existente se vor
elimina cu ocazia lucrărilor de modernizare a dispozitivelor de linii din
staţii.
(4) Tangentele şi razele aparatelor de cale,
admise în funcţie de categoria şi destinaţia liniilor de cale ferată –
magistrale, principale, secundare, de ramificaţie, directe, primiri –
expedieri, de manevră – sunt cele prevăzute în actele normative şi
reglementările specifice în vigoare.
(5) Aparatele de cale de pe liniile directe,
de pe liniile de primire şi expediere ale trenurilor şi aparatele de cale
simetrice vor fi echipate cu dispozitive de zăvorâre şi cu sisteme pentru
controlul efectuării cursei complete a acului dezlipit. Tipurile de zăvorâre se
stabilesc în funcţie de amplasarea şi viteza de circulaţie peste aparatul de
cale prin reglementări specifice.
Art. 44 – În staţiile de cale ferată
modificarea dispozitivului de linii se face cu avizul AFER şi aprobarea autorităţii
de stat în transporturile feroviare. Modificarea dispozitivului de linii va fi
inclusă în planul tehnic de exploatare a staţiei şi în instrucţiunile de
manipulare a instalaţiilor de siguranţă.
Art. 45 – Aparatele de cale necentralizate
electrodinamic precum şi cel din staţiile centralizate electrodinamic fără
parcursuri de manevră centralizate, trebuie să fie înzestrate cu indicatoare
pentru poziţia macazurilor aparatelor de cale.
SECŢIUNEA a 6 – a
TRECERILE LA NIVEL CU LINIILE DE CALE FERATĂ
Art. 46 – (1) Punctele de intersecţie la
acelaşi nivel ale liniilor de cale ferată cu drumuri deschise circulaţiei
publice pe care se circulă cu mijloace cu tracţiune mecanică şi/sau animală,
denumite treceri la nivel, se stabilesc conform reglementărilor specifice în
vigoare.
(2) Construcţia, amenajarea, sistematizarea,
exploatarea şi întreţinerea trecerilor la nivel ale liniilor de cale ferată, se
execută conform actelor normative şi reglementărilor specifice în vigoare.
(3) Traversarea liniilor de cale ferată de
către pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locuri special amenajate
şi numai cu respectarea normelor şi reglementărilor specifice în vigoare.
(4) La trecerile la nivel are prioritate
traficul feroviar.
Art. 47 – (1) Nu se admite amplasarea
trecerilor la nivel cu intersectarea următoarelor elemente ale infrastructurii
feroviare :
a. aparate de cale;
b. liniile de cale ferată electrificate care
ar urma să se intersecteze cu linii de tramvai sau trasee de troleibuze;
c. un grup de trei sau mai multe linii de cale
ferată;
d. liniile de cale ferată de primire-expediere
din staţii;
(2) Nu se admite amplasarea trecerilor la
nivel în zona curbelor de cale ferată cu supraînălţare.
Art. 48 – (1) trecerile la nivel cu calea
ferată trebuie să fie semnalizate în funcţie de următoarele :
a. intensitatea traficului feroviar şi viteza
maximă de circulaţia a trenurilor;
b. clasa tehnică a drumului sau categoria
străzii;
c. condiţii de vizibilitate.
(2) În funcţie de modul în care se realizează
semnalizarea circulaţiei feroviare şi rutiere, trecerile la nivel se clasifică
în :
a. treceri la nivel cu bariere - tip B;
b. treceri la nivel cu instalaţii automate de
semnalizare rutieră cu semibariere - tip BAT;
c. treceri la nivel cu instalaţii automate de
semnalizare rutieră fără semibariere - tip SAT;
d. treceri la nivel semnalizate numai cu
indicatoare rutiere - tip IR.
(3) Poziţia normală a barierelor şi
semibarierelor la trecerile la nivel este cea în poziţie deschisă; poziţia
normală a barierelor poate fi modificată în cazuri bine justificate, conform
prevederilor legale în vigoare.
(4) La liniile electrificate, se instalează pe
ambele părţi ale trecerii la nivel, indicatorul rutier de interzicere „Accesul
interzis vehiculelor având o înălţime mai mare de … m” – având înscrisă pe
indicator limitarea de gabarit de înălţime.
(5) La toate trecerile la nivel cu calea
ferată amenajate pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă cuprinsă între
140 şi 160 km/h, se asigură închiderea fiecărui fir de circulaţie rutieră; în
acest caz instalaţia de semnalizare rutieră tip BAT are un număr de patru
bariere.
Art. 49 – (1) Trecerile la nivel trebuie
amenajate şi semnalizate conform actelor normative şi reglementărilor specifice
în vigoare.
(2) Trecerile la nivel cu bariere acţionate
manual, mecanic sau electric vor fi deservite cu agenţi, iar barierele se
iluminează pe timpul nopţii, pe timp de ceaţă, viscol sau în alte condiţii
nefavorabile care reduc vizibilitatea.
(3) Trecerile la nivel dotate cu instalaţii
automate de semnalizare rutieră cu sau fără semibariere, funcţionează fără
agenţi.
(4) Posturile de la trecerile la nivel
deservite de agenţi trebuie să fie înzestrate cu telefoane prevăzute cu sonerii
exterioare.
Art. 50 – Circulaţia peste trecerile la nivel
a vehiculelor cu caracteristici speciale prevăzute în actele normative privind
regimul juridic al drumurilor se admite numai cu avizul şi în condiţiile
stabilite de împuternicitul secţiei de întreţinere a căii în funcţie de cel
puţin picher şi, după caz, a împuternicitului subunităţii de electrificare, pe
liniile de cale ferată electrificate.
SECŢIUNEA a 7 – a
TRAVERSĂRI ALE LINIILOR DE CALE FERATĂ
Art. 51 – Traversările noi ale liniilor de
cale ferată cu alte linii de cale ferată, linii de tramvaie sau troleibuze şi
drumuri naţionale se execută denivelat, cu respectarea gabaritului prevăzut în
actele normative şi reglementările specifice în vigoare.
Art. 52 – (1) Traversările liniilor de cale
ferată cu linii pentru transportul energiei electrice, linii telegrafice şi
telefonice, conducte de petrol, conducte de apă şi alte instalaţii aeriene sau
subterane se execută pe baza autorizaţiei eliberate de către gestionarul de
infrastructură, în baza unei documentaţii, pentru fiecare caz în parte şi cu
prevederea executării lucrărilor de protecţie a liniilor de cale ferată şi
instalaţiilor feroviare. Acestea se semnalizează pe teren conform actelor
normative şi reglementărilor specifice în vigoare.
(2) Supravegherea îndeplinirii condiţiilor de
la alin. (1) se face de către personalul de întreţinere a căii, de
electrificare, centralizare, telecomandă şi telecomunicaţii feroviare.
SECŢIUNEA a 8 – a
ÎNCĂLECĂRI ŞI JONCŢIUNI DE LINII DE CALE
FERATĂ
Art. 53 – Încălecări şi joncţiuni de linii de
cale ferată ale agenţilor economici în linie curentă, se admit numai cu avizul
autorităţii de stat în transporturile feroviare şi numai dacă sunt prevăzute cu
linii de evitare.
Art. 54 – (1) Joncţiunile, traversările sau
încălecările de linii de cale ferată ale agenţilor economici, cu liniile de
cale ferată de primire şi expediere ale trenurilor, vor fi prevăzute cu linii
de evitare, de cel puţin 50 m lungime utilă.
(2) La liniile de cale ferată ale agenţilor
economici cu joncţiuni în liniile de primire şi expediere ale trenurilor, cu
excepţia liniilor directe, care nu prezintă pericol de fugire a vehiculelor
feroviare spre staţi şi pe care nu se manevrează cu vehiculele motoare
aparţinând agenţilor economici, linia de evitare poate fi înlocuită cu saboţi
de deraiere, numai cu avizul unui proiectant autorizat.
(3) Liniile de cale ferată de evitare precum
şi liniile de cale ferată înfundate, trebuie să fie prevăzute la capăt cu
opritor fix.
(4) Joncţiunile, traversările sau încălecările
de linii de cale ferată ale agenţilor economici cu alte linii decât cele de
primire-expediere din staţii trebuie să fie prevăzute cu saboţi de deraiere.
Art. 55 – La ramificaţiile, traversările sau
încălecările a două linii de cale ferată curente trebuie să se prevadă linii de
cale ferată de evitare pentru linia mai puţin solicitată.
Art. 56 – Pe liniile de cale ferată nou
construite, curente duble, aparatele de cale de la joncţiunile care deservesc
liniile de cale ferată ale agenţilor economici, vor fi amplasate astfel încât
trenurile care circulă pe linia de cale ferată normală a sensului de mers să
atace aparatul de cale pe la călcâi. Excepţii se admit numai cu avizul AFER şi
al unui agent economic autorizat în proiectare căi ferate.
SECŢIUNEA a 9 – a
INDICATOARE DE CALE ŞI DE SEMNALIZARE
Art. 57 – (1) Indicatoarele de cale şi de
semnalizare se instalează de-a lungul liniilor de cale ferată, atât în linie curentă cât şi în staţii.
(2) Indicatoarele de semnalizare se
instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers, iar la liniile
duble pentru circulaţia pe falsă, se montează pe partea stângă a sensului de
mers.
(3) Indicatoarele de cale specifice semnalelor
fixe sau mobile se instalează pe aceeaşi parte a sensului de mers cu semnale
asociate.
(4) Indicatoarele de cale se montează pe
partea dreaptă a căii, în sensul de la Bucureşti, cu excepţia indicatoarelor
hectometrice care, pe linia dublă, se montează alternativ, de o parte şi de
alta a căii.
(5) Limita zonei de siguranţă a
infrastructurii feroviare şi existenţa unor lucrări subterane în această zonă
se marchează cu repere speciale. În zona de siguranţă a căii ferate este
interzis accesul sau prezenţa oricărei persoane, în afara personalului
autorizat pentru desfăşurarea activităţii feroviare şi numai pentru exercitarea
atribuţiilor în timpul serviciului. Executarea lucrărilor în zona de siguranţă
a infrastructurii feroviare publice se face cu avizul autorităţii de stat în
transporturile feroviare sau după caz, de către personalul propriu al
gestionarului de infrastructură feroviară publică, numai în condiţiile
prevăzute în normele tehnice şi/sau reglementările specifice.
(6) În punctele de joncţiune ale liniilor de
cale ferată se instalează mărci de siguranţă.
(7) Marca de siguranţă se aşează între linii,
acolo unde distanţa între axele liniilor convergente este de cel puţin 3,5 m.
la aparatele de cale montate în curbe distanţa de 3,5 m se sporeşte potrivit
actelor normative şi a reglementărilor specifice de sporire a gabaritului.
(8) În cazul staţiilor cu secţiuni controlate
electric, mărcile de siguranţă se vor amplasa corelat cu poziţia joantelor
izolante; aceste situaţii se vor reglementa în actele normative şi
reglementările specifice.
(9) Înaintea semnalelor prevestitoare, pe
linii fără bloc de linie automat, a haltelor din linie curentă, a paletelor
galbene de la restricţiile de viteză, a semnalelor de avarie a trecerilor la
nivel de pe secţiile de circulaţie neînzestrate cu bloc de linie automat, se
amplasează balize avertizoare.
(10) Pe liniile electrificate se amplasează
indicatoare specifice liniei de contact.
(11) Pentru recunoaştere, la unele semnale
prevăzute în reglementările specifice se montează sau se amplasează repere de
semnal.
(12) Indicatoarele de cale, indicatoarele de
semnalizare, indicatoarele specifice liniei de contact şi reperele trebuie să
corespundă prevederilor din actele normative şi reglementările specifice.
Reperele, balizele şi indicatoarele, în afara celor luminoase vor fi vopsite pe
partea dinspre tren cu vopsele reflectorizante sau vor fi prevăzute cu folii
reflectorizante.
CAPITOLUL 4
INSTALAŢII FEROVIARE
SECŢIUNEA 1
SEMNALIZARE ŞI INSTALAŢII DE SEMNALIZARE
Art. 58.- Tipul construcţiilor şi
instalaţiilor feroviare, fixe şi mobile, al rechizitelor de semnalizare
utilizate la căile ferate din România trebuie să fie aprobat de către
autoritatea de stat în transporturile feroviare, cu avizul AFER.
Art. 59.-(1) Prin semnal se înţelege
instalaţia sau mijlocul cu ajutorul
căruia se transmit sau se primesc ordine şi indicaţii de către personalul care
asigură desfăşurarea traficului feroviar. În categoria semnalelor sunt cuprinse
şi indicatoarele sau completează indicaţiile date de semnale.
(2) Semnalele servesc pentru realizarea
siguranţei circulaţiei trenurilor, organizarea şi efectuarea circulaţiei
trenurilor şi a activităţii de manevră.
(3) Indicaţia semnalului este un ordin care
trebuie îndeplinit necondiţionat, prin toate mijloacele posibile de către
personalul feroviar care asigură desfăşurarea traficului feroviar.
(4) Este interzisă depăşirea unui semnal care
ordona oprire sau depăşirea vitezei ordonate de semnal.
(5) Semnalele luminoase stinse, semafoarele
neiluminate, semnalele care dau indicaţii ce se contrazic, dubioase sau cu
semnalizare neregulamentară, ordonă oprirea. Excepţie de la ordinul de a opri
în faţa semnalelor stinse sau cu indicaţii dubioase fac semnalele prevestitoare
de pe secţiile nedotate cu bloc de linie automat şi semnale repetitoare, care
indică reducerea vitezei - următorul semnal ordonă oprirea, pentru a asigura
oprirea la semnalul pe care îl preced.
(6) În cazul semnalelor de avarie ale
trecerilor la nivel şi de la tuneluri – a căror stare normală este stinsă -
dacă acestea dau indicaţii de oprire sau dubioasa, se iau măsuri de reducere a
vitezei şi oprire a trenurilor înainte de trecerea la nivel sau tunel.
(7) Se
permite depăşirea u7nui semnal a cărui indicaţie ordonă oprirea, cu indicaţie
dubioasă sau stins, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în
reglementările specifice.
Art. 60.- (1) Pe infrastructura feroviară din
România se utilizează semnalizarea cu două trepte de viteză şi semnalizarea cu
trepte multiple de viteză, ambele completate, după caz, cu semnalizarea
direcţiei, numărului liniei, ieşirii pe linia din stânga a căii duble, lipsei
distanţei de frânare şi valoarea vitezei. (2) Valorile vitezelor stabilite şi
reduse sunt transmise prin indicaţii date de semafoare, semnale luminoase,
indicatoare, precedate după caz de balize avertizoare.
(3) Reglementări specifice cu privire la
semnalizarea utilizată pe infrastructura feroviară din România se stabilesc
prin Regulamentul de semnalizare CFR, care se aprobă de autoritatea de stat în
transporturile feroviare.
Art. 61.-(1) Semnificaţia culorilor de bază
ale semnalelor folosite la semnalizarea circulaţiei trenurilor şi executarea
operaţiilor de manevră este următoarea :
roşu –
ordonă oprirea;
galben
– permite circulaţia trenurilor, ordonând reducerea vitezei în vederea opririi
la semnalul următor sau continuarea mersului în cazul când semnalul următor nu
indică oprirea;
verde –
permite circulaţia trenurilor cu viteza stabilită;
albastru – ordonă oprirea mişcărilor de
manevră;
alb
lunar – permite mişcările de manevră sau circulaţia trenurilor cu viteză redusă
prevăzută în reglementările specifice.
(2) Se interzice, instalarea în vecinătatea
liniilor de cale ferată, de panouri decorative,pancarte sau altele asemenea şi
lumini care pot produce confuzii la perceperea corectă a indicaţiilor privind
semnalizarea pe infrastructura feroviară din România.
(3) Este interzisă utilizarea la semnale a
geamurilor şi lentilelor care dau o culoare ce nu corespunde normelor tehnice
şi modelelor stabilite de AFER.
Art. 62 - Punctele de secţionare, liniile
încălecate, traversările liniilor de cale ferată la acelaşi nivel, podurile cu
grinzi mobile şi joncţiunile şi ramificaţiile din linie curentă trebuie să fie
acoperite cu semnale.
Art. 63.- (1) Semnalele de circulaţie şi de
manevră trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al
trenurilor sau cel mult deasupra axei căii acoperite de ele.
(2) Pe liniile de cale ferată duble cu bloc de
linie automat banalizat, pentru circulaţia pe firul din stânga al sensului de
mers, semnalele de trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de
avarie la treceri le la nivel, de avarie la tuneluri şi de intrare se pot monta
pe partea stângă a sensului de mers cu condiţia să nu poată fi considerate ca
aparţinând altor linii sau direcţii de mers şi să fie amplasate uniform pe
stânga sau pe dreapta, pe intervalele dintre staţii. (3) În cazul mai multor
linii de cale ferată alăturate, semnalele fiecărei linii se vor instala astfel
încât să nu poată fi considerate drept semnale aparţinând liniilor de cale
ferată vecine.
(4) Pe liniile de cale ferată simple, pentru
îmbunătăţirea vizibilităţii, unele semnale se pot
amplasa pe partea stângă a sens ului de mers
În condiţiile prevăzute În Regulamentul de semnalizare CFR.
(5) În toate cazurile, În care semnalele
aferente circulaţiei pe linia din stânga a căii duble sunt amplasate pe partea
stângă a liniei de cale ferată, În profil cu ele, pe partea dreaptă a liniei
duble se va amplasa un reper prevăzut În reglementările specifice.
Art. 64.- Indicaţia normală a semnalelor este
următoarea:
pe secţiile neÎnzestrate cu bloc de linie
automat indicaţia normală a semnalelor luminoase sau mecanice de intrare, de
ieşire, de parcurs şi de trecere sau de ramificaţie ale posturilor de mişcare
este pe "oprire";
pe secţiile Înzestrate cu bloc de linie
automat indicaţi a normală a semnalelor de trecere ale blocului de linie
automat, este permisivă sau pe oprire, În funcţie de orientarea blocului de
linie automat, iar a semnalelor de intrare, de ieşire, de parcurs şi de
ramificaţie este pe oprire. În cazul În care instalaţia de centralizare
electrodinamică a staţiei este trecută la regimul de continuitate al blocului
de linie automat, semnalele luminoase de intrare, de ieşire, de parcurs, la fel
ca semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat, trebuie să dea
indicaţii corespunzătoare stării de liber sau de ocupat ale sectoarelor de bloc
pe care le acoperă;
pe secţiile dotate cu bloc de linie automat,
semnalele luminoase sunt în mod normal aprinse, cu excepţia semnalelor de
avarie de la trecerile la nivel şi de la tunele, care sunt stinse.
Art. 65.- (1) În caz de defectare, semnalele
luminoase de circulaţie şi de manevră ce dau o indicaţie permisivă trebuie să
treacă automat pe oprire.
(2) În caz de rupere a transmisiei,
semafoarele şi semnalele prevestitoare mecanice trebuie să treacă automat pe
oprire, respectiv pe poziţia corespunzătoare indicaţiei de oprire a semnalului
de circulaţie cu care sunt În dependenţă.
Art. 66.- (1) Semnalele de intrare şi de
ramificaţie în altă direcţie de mers precedate de semnale prevestitoare trebuie
să fie amplasate la cel puţin 200 m de vârful aparatului de cale atacat pe la
vârf sau de marca de siguranţă, atunci când aparatul de cale este atacat pe la
călcâi.
(2) În cazul În care instalarea lor la cel
puţin 200 m nu asigură distanţa de vizibilitate sau când condiţiile de pe teren
nu permit instalarea lor la 200 m, semnalele pot fi instalate la cel mult 250
m. Pe secţiile electrificate sau care vor fi electrificate, semnalele de
intrare trebuie să fie amplasate Înainte de intervalele - dinspre linia curentă
- care separă reţeaua de contact a liniei curente de cea a staţiei, până la cel
mult 400 m.
Art.67.- (1) Înaintea semnalelor de intrare,
de ramificaţie în altă direcţie de mers, precum şi Înaintea semnalelor de
trecere, se instalează semnale care prevestesc indicaţia acestora.
(2) Semnalul prevestitor se amplasează la o
distanţă de minim 1000 m faţă de semnalul pe care îl precede
cu excepţia celor care fac şi funcţia de
semnal de trecere al blocului de linie automat . Semnalul prevestitor, pe
distanţele fără bloc de linie automat, se amplasează la cel mult 1500 m faţă de
semnalul pe care îl precede, cu excepţia cazurilor avizate de AFER. În rampe
mai mari de 10 %0, dacă aşezarea semnalelor prevestitoare la această distanţă
nu este posibilă, se admite instalarea lor la o distanţă mai mică, însă nu mai
puţin decât lungimea drumului de frânare corespunzătoare vitezei maxime de
circulaţie admisă, plus 100 m.
(3) În anumite cazuri, în care semnalele de
intrare, de ramificaţie în ~ltă direcţie de mers şi de trecere sunt precedate
de alte semnale cu care sunt în dependenţă, acestea din ~rmă îndeplinesc şi
funcţia de semnale prevestitoare pentru semnalele pe care le preced.
(4) Înaintea tuturor semnalelor prevestitoare,
pe secţiile nedotate cu bloc de linie automat trebuie să se instaleze balize
avertizoare.
(5) Pe liniile înzestrate cu bloc de linie
automat fiecare semnal luminos este prevestitor pentru semnalul luminos
următor. Când semnalul de trecere al blocului de linie automat precede un
semnal de intrare sau de ramificaţie, el va îndeplini şi funcţia de semnal
prevestitor al acestuia şi va fi prevăzut cu un reper distinctiv.
Art. 68.- (1) Semnalele de ieşire sunt semnale
care permit accesul trenului în linie curentă.
(2) Liniile din staţie de la care se expediază
trenuri trebuie să fie prevăzute, de regulă, cu semnale de ieşire; aceste linii
pot fi prevăzute şi cu semnale de parcurs amplasate înaintea semnalului de
ieşire, în funcţie de configuraţia staţiei.
(3) Semnalele de ieşire se amplasează înaintea
mărcii reale de siguranţă a primului aparat de cale atacat pe la călcâi.
(4) Semnalele de parcurs se amplasează la
vârful primului aparat de cale atacat pe la vârf sau înaintea mărcii reale de
siguranţă a primului aparat de cale atacat pe la călcâi.
(5) Semnalele de ieşire şi de parcurs pot fi
retrase faţă de marca de siguranţă, cu o distanţă de cel puţin 100 m pentru
linia directă şi 50 m pentru linia abătută, distanţe denumite drumuri de
alunecare.
(6) Se admite instalarea semnalelor şi în
următoarele caZUrI:
semnal unic de ieşire, amplasat în afara
dispozitivului de linii în cazul staţiilor înzestrate cu instalaţii de
asigurare cu încuietori cu chei cu şi fără bloc;
semnale luminoase de ieşire sau de parcurs de
grup, în afară de liniile pe care se efectuează treceri fără oprire; semnalele
luminoase de ieşire sau de parcurs de grup trebuie să fie completate cu
indicatoare de linie.
(7) În staţiile cu mai multe direcţii de mers,
semnalele luminoase de intrare, de ieşire şi de parcurs trebuie prevăzute, după
caz, cu indicatoare luminoase de direcţie.
Art.69.- În staţii, distanţa între două
semnale de circulaţie în acelaşi sens de mers trebuie să fie de cel puţin
300 m. Semnalele de manevră între ele cât şi
faţă de semnalele de circulaţie, se pot amplasa la distanţe mai mici de 300 m.
Art. 70.- Semnalele de manevră se amplasează
în funcţie de necesităţile de exploatare, vizibilitate, gabarit şi de
eventualitatea necesităţii montării unui sabot
de deraiere.
Art. 71.- (1) Semnalele luminoase de trecere
ale blocului de linie automat se instalează la limitele sectoare lor de bloc.
Lungimea minimă a unui sector al blocului de linie automat trebuie să fic de
1200 m.
(2) Distanţa minimă de 1200 m se va r~aliza şi
între semnalele consecutive de intrare, de parcurs şi de ieşire de Ia liniile
directe din staţii în ambele sensuri de mers. La calculul distanţei se poate
lua în considerare şi lungimea drumului de alunecare. În staţiile în care nu
poate fi asigurată această distanţă minimă, instalaţiile de centralizare
electrodinamică nu trebuie să permită trecerea Ia regimul de continuitate a
blocului de linie automat.
(3) În baza documentaţiei tehnice avizată de
AFER se admite amplasarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie
automat la o distanţă mai mică de 1200 m, acolo unde aceasta nu poate fi
asigurată, dar nu mai puţin decât drumul de frânare corespunzător vitezei
maxime admise, plus 100 m; semnalele în cauză vor fi prevăzute cu un reper
distinctiv.
Art. 72.- Semnalele de avarie de la trecerile
la nivel, în linie curentă, se amplasează la 50 m faţă de extremitatea cea mai
apropiată a trecerii la nivel. Dacă acest lucru nu este posibil semnalele de
avarie se pot amplasa la o distanţă mai mare, dar nu mai mult de 100 m.
Art. 73.- Semnalele luminoase ale blocului de
linie automat trebuie să fie în dependenţă între ele, astfel încât să dea
următoarele indicaţii:
a. trei indicaţii:
al- roşu - opreşte fără a depăşi semnalul primul
sector de bloc este ocupat;
a2- galben - liber cu viteza stabilită,
atenţie, semnalul următor ordonă oprirea - primul sector de bloc din faţă este
liber, al doilea este ocupat;
a3- verde - liber cu viteza stabilită,
semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită -cel puţin primele două
sectoare de bloc sunt libere.
b. patru indicaţii:
bl.- roşu - opreşte fără a depăşi semnalul -
primul sector de bloc este ocupat
b2- galben - liber cu viteza stabilită,
atenţie, semnalul următor ordonă oprirea - primul sector de bloc din faţă este
liber, al doilea este ocupat;
b3- verde - liber cu viteza stabilită,
semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită cel puţin primele două
sectoare de bloc sunt libere;
b4-verde clipitor - liber cu viteza stabilită,
semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită - primele două sectoare de
bloc sunt libere;
Art.74.- (1) Amplasarea semnalelor se va face
conform prevederilor actelor normative, cu respectarea următoarelor condiţii de
vizibilitate:
indicaţiile semnalelor de intrare, de
ramificaţie, de trecere ale posturilor din linie curentă , . precedate de
semnale prevestitoare, precum şi semnalele luminoase de parcurs de la liniile
directe, trebuie să fie distinse în mod sigur, atât ziua cât şi noaptea pe
linii cu viteza de circulaţie până la 120 kmIh de la o distanţă
de cel puţin 400 m, iar pe linii cu viteza de
circulaţie de peste 120 km/h de Ia o distanţă de cel puţin 600 m. Pe terenuri
foarte accidentate - munţi, debleuri adânci - se admite ca vizibilitatea
acestor semnale să fie mai mică de 400 m, respectiv 600 m, însă nu mai puţin de
200 m, respectiv
250 m; în aceste cazuri se vor monta semnale
repetitoare;
indicaţiile semnalelor de ieşire şi de parcurs
de la liniile directe, neprecedate de o indicaţie prevestitoare, trebuie să fie
distinse de la cel puţin 800 m, în care caz viteza maximă de circulaţie a
trenurilor fără oprire prin staţie va fi limitată la viteza de la care se poate
asigura oprirea trenului; dacă semnalul de intrare face funcţia şi de semnal
prevestitor al semnalului de ieşire sau de parcurs de la liniile directe se
admite o distanţă de cel puţin 400 m, pe linii cu viteze de circulaţie până la
120 km/h, iar pe linii cu viteze de circulaţie de peste 120 km/h, de la o
distanţă de cel puţin 600 m. În locurile unde situaţia nu permite asigurarea
distanţei normale, se admite ca vizibilitatea semnalului de ieşire şi de
parcurs să fie mai mică de 400 m, respectiv 600 m, dar nu mai puţin de
200 m, respectiv 250 m; în aceste cazuri se
vor monta semnale repetitoare;
indicaţiile semnalelor de ieşire şi de parcurs
de Ia liniile abătute, precum şi ale semnalelor luminoase şi mecanice de
manevră trebuie să poată ti distinse În mod sigur de la o distanţă de cel puţin
200 m; În acest caz. indicaţiile semnalelor de ieşire sau repetitoare trebuie
să fie vizibile din locul unde opreşte În mod normal locomotiva trenului;
indicaţiile semnalelor
prevestitoare,
semnalelor luminoase de trecere ale blocului
de linie automat şi semnalelor de avarie trebuie să tie distinse În mod sigur,
atât ziua cât şi noaptea, de la distanţa de 300 m, pe liniile cu viteza de
circulaţie până la 120 km/h şi de la distanţa de
400 m, pe liniile cu viteze de circulaţie mai
mari de 120 km/h. Când condiţiile de teren nu permit respectarea distanţe lor
de vizibilitate, acestea se pot reduce până la 200 m, respectiv 250 m; În cazul
când nu se pot asigura distanţele de vizibilitate stabilite, semnalele
luminoase ale blocului de linie automat se vor prevedea cu semnale repetitoare;
indicaţiile semnalelor repetitoare trebuie să
fie distinse În mod sigur de la o distanţă de la care, până la semnalul pe care
îl preced, există distanţa prevăzută pentru vizibilitatea normală a semnalului
de circulaţie a cărei indicaţie o repetă;
indicaţiile pe care le dau indicatoarele de
linie trebuie să tie distinse În mod sigur de la aceeaşi distanţă ca şi
distanţa de vizibilitate a semnalului pe care sunt montate;
'indicaţiile luminoase pe care le dau
indicatoarele de viteză utilizate la semnalizarea treptelor multiple de viteză
trebuie să fie distinse sigur, atât ziua cât şi noaptea, de la distanţa de 400
m.
(2) În locurile unde nu este posibil să se
obţină condiţiile de vizibilitate, prevăzute la alin.(l) pentru semnalele de
circulaţie trebuie să se instaleze semnale repetitoare, În dependenţă cu
acestea. Pe distanţa de vizibilitate precizată În prezentul articol, trebuie
asigurată vizibilitatea indicaţiei semnalelor sau a repetitoarc1or acestora.
Art. 75.- (1) În biroul de mişcare trebuie să
existe controlul indicaţiei semnalelor de intrare. Acesta se prevede şi În staţiile
În care semnalele de ieşire sau semnalele repetitoare de ieşire nu se văd din
dreptul biroului de mIşcare.
(2) Luminile indicaţii lor de noapte ale
semnalelor mecanice trebuie să fie supravegheate. Supravegherea se face, fie
prin observarea indicaţiilor date de semnale, fie prin observarea luminilor de
control, vizibile În partea opusă sensului
de
semnalizare. '
Art. 76.- (1) Iluminarea dispozitivelor de
semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară de pe locomotivă a
semnalelor, atât ziua cât şi noaptea.
(2) Toate dispozitivele de semnalizare care
dau indicaţii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie să fie iluminate după
calendarul de iluminare.
(3) Agenţii Însărcinaţi cu Întreţinerea şi
aprinderea semnalelor şi indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor
corespunzătoare, la timp şi fără întrerupere.
(4) Pentru organizarea şi controlul iluminării
răspund următorii salariaţi:
şefii secţiilor
de centralizare şi
telecomandă, pentru semnalele luminoase şi
indicatoarele iluminate electric din instalaţiile de centrali zare
electrodinamică şi bloc de linie automat;
şefii de staţie, pentru semafoare, semnale
mecanice prevestitoare, semnale mecanice de manevră, indicatoare de staţie,
indicatoare de macaz ale aparatelor de cale sau ale opritoarelor, saboţi1or de
deraiere şi ale coloanelor hidraulice;
conducătorii altor unităţi şi/sau subunităţi,
pentru dispozitive de semnalizare de pe liniile de cale ferată proprii;
şefii de district, pentru semnalele mobile de
acoperire ale porţiunilor de linie slăbite sau închise pentru lucrări sau din
alte cauze;
şefii subunităţilor zonale de electrificare,
pentru indicatoarele proprii.
(5) Modalităţi1e de aprindere şi stingere a
dispozitivelor de iluminare a semnalelor mecanice prevestitoare, a indicatorului
permanent de acoperire a punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor şi a indicatorului "împingerea
trenului încetează" se stabilesc de către conducătorul teritorial al
subunităţii gestionare de infrastructură.
Art.77.- Pe catargul semaforului de intrare
trebuie să se instaleze semnalul mecanic prevestitor al semaforului de ieşire -
paleta prevestitoare - în dependenţă cu acesta.
Art. 78.- (1) Amplasarea semnalelor fixe se
stabileşte de către o comisie numită de către regionala de cale ferată, În
prezenţa proiectantului autorizat.
(2) Schemele de amplasare a semnalelor fixe
din staţie şi din linie curentă, precum şi programele de Înzăvorâre a
macazurilor, semnalelor şi parcursurilor se stabilesc de către un proiectant
autorizat şi se avizează de AFER.
SECŢIUNEA a 2 - a
INSTALAŢII DE CENTRALIZĂRI ŞI INERBLOCĂRI A
MACAZURILOR ŞI SEMNALELOR
Art. 79.- Staţiile trebuie să fie dotate cu
instalaţii de centralizare sau cu instalaţii de asigurare cu Încuietori cu chei
pentru controlul poziţiei macazurilor aparatelor de cale şi a semnalelor ;
instalaţiile cu Încuietori cu chei pot fi cu sau fără interblocare .
Art.80.- În staţii se centralizează sau se
prevăd cu încuietori cu chei următoarele macazuri:
macazurile care sunt cuprinse în
parcursurile de primire şi de expediere ale
trenurilor;
macazurile care dau acces la liniile de
evitare sau la alte linii care pot face funcţia de acoperire a parcursurilor de
primire şi de expediere ale trenurilor;
macazurile de joncţiune ale liniilor care dau
acces la liniile de primire şi de expediere ale trenurilor;
alte macazuri stabilite de către gestionarul
infrastructurii feroviare publice.
Art. 81.- Semnalele de intrare, de parcurs şi
de ieşire trebuie puse în dependenţă cu poziţia macazurilor ce intră în
parcursurile de primire şi de expediere ale trenurilor.
Art. 82.- Orice tip de instalaţie de
centralizare trebuie să asigure interblocarea-zăvorârea reciprocă a macazurilor
aparatelor de cale şi semnalelor încât să nu permită următoarele situaţii:
punerea pe
liber a semnalului
corespunzător parcursului comandat dacă
macazurile care intră în acest parcurs precum şi macazurile de acoperire a
parcursului nu sunt manevrate şi zăvorâte în poziţie corectă, iar semnalele de
acoperire ale parcurs uri lor incompatibile nu sunt blocate pe oprire;
manevrarea macazurilor care intră în parcursul
comandat precum şi a macazurilor de acoperire a parcursului comandat sau
punerea pe liber a semnalului unui parcurs incompatibil, atunci când semnalul
care acoperă parcursul comandat este pus pe liber;
deszăvorârea macazurilor din parcurs, înainte
de a fi depăşite de către tren, chiar dacă semnalul care a comandat parcursul a
fost readus în poziţia pe oprire.
Art. 83.- Dispozitivele de manevrare şi
zăvorâre ale macazurilor aparatelor de cale trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
să asigure în poziţiile extreme ale acelor
macazului lipirea şi fixarea acului de contraac;
să nu permită zăvorârea macazului când între
acul ce trebuie lipit şi contraacul său
există un joc de 4 mm sau mai mare, măsurat În
dreptul axei barei/barelor de acţionare - conexiune - tracţiune a acelor
macazului;
să asigure Îndepărtarea celuilalt ac de
contraacul său la o distanţă reglementată În documentaţia tehnică a tipului de
aparat de cale şi prevăzută În reglementările specifice;
manetele de macaz ale aparatelor de
centralizare electromecanică şi/sau pârghiile de manevrare ale acestora trebuie
să se deosebească de cele ale semnalelor prin culoare şi formă;
indicatorul de poziţie a macazului să fie În
concordanţă cu poziţia din teren a acestuia.
Art. 84.- (1) Saboţii de deraiere, În poziţia
"aşezat pe şină" nu trebuie să permită trecerea vehiculelor feroviare
peste ei, fără să le deraieze.
(2) Saboţii de deraiere trebuie să fie
prevăzuţi cu felinare, care să dea indicaţii asupra poziţiei lor, cu excepţia
saboţilor centralizaţi electrodinamic.
(3) La trecerea peste sabotul de deraiere
vehiculele feroviare trebuie să fie deraiate spre spaţiul liber de circulaţie
sau de manevră, pentru evitarea Închiderii gabaritului de liberă trecere al
liniei vecine.
Art. 85.- Staţiile situate pe secţiile dotate
cu bloc de linie automat, trebuie să fie dotate cu instalaţii care să
Îndeplinească următoarele funcţiuni:
să nu permită punerea pe liber a semnalului de
intrare pentru un parcurs executat la o linie ocupată;
să asigure controlul ocupării liniilor şi
aparatelor de cale, precum şi controlul executării parcursurilor, cu afişarea pe
aparatul de comandă;
să permită înscrierea pe blocul de linie
automat prin semnale luminoase.
Art. 86.- Ramificaţiile din linie curentă
trebuie să fie acoperite cu semnale puse în dependenţă cu macazurile
respective, prin instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei sau prin
instalaţii de centralizare.
Art.87.- (1) La traversările şi la
încălecările liniilor, dependenţa între semnale trebuie realizată astfel încât
punerea pe liber a unuia din semnale să fie posibilă numai cu condiţia ca
celelalte semnale care acoperă parcursuri incompatibile să fie pe oprire.
(2) La podurile cu grinzi mobile, punerea pe
liber a semnalelor de acoperire nu trebuie să fie posibilă decât în poziţia
care permite circulaţia pe pod.
să asigure semnalizarea atacării În fals a
macazului cu punerea simultană pe oprire a semnalelor, care acoperă parcursul
din care face parte macazul atacat În fals;
să asigure controlul ocupării liniilor şi
aparatelor de cale şi afişarea acestuia pe aparatul de comandă;
să asigure
posibilitatea efectuării
mişcări lor de manevră În concordanţă cu
indicaţiile semnalelor luminoase de manevră.
SECŢIUNEA a 3 - a
INSTALAŢII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICĂ
Art. 88.- Instalaţiile de centralizare
electrodinamică denumite în continuare CED - trebuie să îndeplinească, în afara
condiţiilor generale impuse instalaţiilor de centralizare a macazurilor
aparatelor de cale şi a semnalelor prezentate mai sus şi următoarele condiţii:
să nu permită punerea pe liber a semnalului de
intrare sau de parcurs pentru un parcurs executat la o linie ocupată;
să nu permită manevrarea macazurilor ocupate
cu vehicule feroviare sau zăvorâte Într-un parcurs;
SECŢIUNEA a 4 - a
INSTALAŢII DE CENTRALIZARE ELECTRONICĂ CU
TEHNICA DE CALCUL
Art. 89.- Instalaţiile de centralizare
electronică cu tehnică de calcul - denumite În continuare CE - trebuie să
Îndeplinească, În afara condiţiilor instalaţii lor de centralizare
electrodinamică impuse de conceptul de siguranţă al căii ferate române, şi
următoarele condiţii:
Îmbunătăţirea performanţelor conducerii
circulaţiei şi executării manevrelor;
Îmbunătăţirea activităţilor auxiliare legate
de controlul circulaţiei trenurilor, numărul trenurilor, descrierea trenurilor
şi memoratoare;
Îmbunătăţirea siguranţei
circulaţiei,
admiţându-se tratarea probabilistică a
siguranţei circulaţiei conform normelor europene. Nivelul de siguranţă trebuie
să tie cel impus de calea ferată română;
Mărirea fiabil ităţi i instalaţiei care să
permită reducerea volumului Întreţinerii preventive şi a reparaţiilor;
Scurtarea duratelor de Întreţinere prin
folosirea diagnozei computcrizate;
Facilităţi de proiectare software si hardware
bazate pe achiziţia interactivă de date;
Posibilitatea de a realiza modificări in
timpul
funcţionării fără Întreruperi
semnificative ale funcţionării instalaţiei;
Afişarea pe ecran să fie de tip vital;
Sistemul să fie de tip deschis, fiind posibil
să se adauge funcţii noi fără afectarea siguranţei circulaţiei;
Sistemul se va conecta sigur cu obiectele din
teren prin interfeţe sigure, de preferinţă fără relee. Comunicaţia dintre
interfaţa şi obiectul din teren trebuie să fie sigură şi fiabilă;
Releele nu vor fi utilizate pentru realizarea
funcţiilor logice;
Condiţii de siguranţă oferi te sunt:
11- drumuri de alunecare multiple pentru un
semnal - drum de alunecare fizic sau drumuri de alunecare realizate prin
zăvorârea unor secţiuni În continuarea parcursului
12- drumul de alunecare "zero" -
lipsa drumului de alunecare fizic şi imposibilitatea de a zăvorî un drum de
alunecare în continuare - va impune o viteză de maximum 20 kmJh pe parcursul
respectiv;
13- circuit
de siguranţă
pentru
supravegherea focuri lor la semnal.
SECŢIUNEA a 5 - a
INSTALAŢII DE CENTRALIZARE ELECTROMECANICĂ
ŞI DE ASIGURARE CU ÎNCUIETORI CU CHEI
Art. 90.- (I)Instalaţiile de centralizare
electromecanică denumite În continuare CEM -trebuie să îndeplinească, În afară
de condiţiile generale impuse pentru o instalaţie de centralizare şi
următoarele condiţii:
să asigure talonarea pârghiei În cazul
atacării În fals a macazului;
să excludă posibilitatea manevrărn pârghiei
macazului atacat În fals, până la readucerea macazului şi a pârghiei sale În
stare normală de funcţionare;
să blocheze macazul Într-una din poziţiile lui
extreme în cazul ruperii transmisiei macazului.
(2) Pentru instalaţiile de centralizare
e1ectromecanică puse În funcţiune Înainte de data de 11 decembrie 1992 care nu
Îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(l), se admite, până la data
efectuării reparaţiei capitale sau scoaterii din funcţiune, ca talonarea să fie
realizată la fixătorul de vârf, În loc de pârghie, iar în cazul ruperii
transmisiei macazului, acesta să nu fie blocat În una din poziţiile extreme.
Art. 91.- Instalaţiile de centralizare
electromecanică şi cele de asigurare cu Încuietori cu chei şi interblocare
trebuie să asigure următoarele funcţiuni:
controlul de către impiegatul de mişcare al
pregătirii corecte a parcursurilor de primire şi de expediere ale trenurilor;
zăvorârea parcursurilor la comanda
impiegatului de mişcare;
zăvorârea reciprocă a macazurilor ŞI
semnalelor comandate de la posturi de manevrare diferite.
Art. 92.- Instalaţiile de asigurare cu
Încuietori cu chei şi bloc trebuie să asigure zăvorârea reciprocă a macazurilor
şi semnalelor prin intermediul încuietorilor de control ale macazurilor şi
semnalelor.
Art. 93.- Încuietorile cu chei pentru
controlul poziţiei macazurilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să nu permită posibilitatea încUIem macazului
la un joc de 4 mm sau mai mare Între acul lipit şi contraacul său măsurat În
dreptul axei barei/barelor de acţionare conexiune - tracţiune a acelor
macazului;
să permită scoaterea cheii numai când macazul
este încuiat;
să asigure Încuierea macazului numai În
poziţia arătată de cheia care se scoate din ' Încuietoare.
Art. 94.- Încuietorile cu chei trebuie să
permită punerea pe liber a semnalului numai cu cheia anume destinată şi nu
trebuie să permită scoaterea acestei chei din încuietoare când semnalul se află
În poziţia pe liber.
Art. 95.- Se interzice utilizarea de
încuietori cu chei pentru controlul poziţiei macazurilor şi semnalelor având
chei identice în limitele aceleiaşi staţii, iar în staţiile mari, în limitele
posturilor de manevrare vecine.
SECŢIUNEA a 6 - a
INSTALAŢII DE MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE A
COCOAŞELOR DE TRIERE
Art. 96.- Instalaţiile de mecanizare şi
automatizare a cocoaşelor de triere - denumite în continuare MACT - de toate
tipurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să permită funcţionarea în toate regimurile de
triere prevăzute În proiect şi trecerea rapidă de la regimul automat la comanda
manuală;
b. între instalaţiile CED şi MACT trebuie să
fie o dependenţă reciprocă pentru îndeplinirea următoarelor funcţiuni:
b 1- să nu se poată executa trieri fără consimţământul
impiegatului de mişcare de la instalaţi a CED care comandă ieşirea trenurilor
din grupa de primire şi apropierea lor de cocoaşă;
b2- să nu permită expedieri de trenuri prin
zona de triere fără consimţământul agentului M de la postul de comandă MACT;
b3- să permită mişcări de manevră în zona de
triere pentru corectarea trierilor eronate fără consimţământul impiegatului de
mişcare de la instalaţia CED;
toate macazurile aparatelor de cale din zona
de triere să fie echipate cu
electromecanisme rapide, cu durată scurtă de
manevrare, de tipul prevăzut În documentaţia aprobată;
să asigure În permanenţă pe aparatul de
comandă controlul poziţiei m acazuri lor, starea secţiunilor izolate şi
indicaţiile semnalelor;
să nu permită manevrarea macazurilor ocupate
cu vehicule feroviare şi a macazurilor care acoperă variantele de lucru;
macazurile aparatelor de cale din zona de
triere vor fi Înzestrate de regulă, cu mijloace pentru Îndepărtarea zăpezii electrice
sau prin suflare.
Art. 97.- Semnalele servesc pentru realizarea
siguranţei circulaţiei, precum şi pentru organizarea precisă a activităţii de
circulaţie, de triere şi de manevră.
SECŢIUNEA a 7 - a
INSTALAŢII DE BLOC DE LINIE
Art. 98.- (1) Instalaţiile de bloc de linie
automat - denumite În continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de către
mai multe trenuri care circulă În acelaşi sens de mers pe distanţa dintre două
staţii vecine, prin secţionarea acesteia În porţiuni de linie denumite sectoare
de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase.
(2) Pe unele secţii, neÎnzestrate cu bloc de
linie automat, pentru sporirea gradului de siguranţă, sunt prevăzute instalaţii
de bloc de linie semiautomat.
Art. 99.- Instalaţiile de bloc de linie
automat sau semiautomat nu trebuie să permită punerea pe liber a unui semnal de
ieşire sau de ramificaţie, înainte de eliberarea de către tren a sectorului de
bloc de linie automat, respectiv a liniei curente în cazul blocului de linie
semiautomat, pe care le acoperă.
Art. 100.-(1) Pe liniile cu cale simplă dotate
cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe distanţa dintre două staţii
vecine, după punerea pe liber a semnalului de ieşire dintr-o staţie pentru un
sens de mers trebuie să tie exclusă posibilitatea punerii pe liber a semnalelor
de ieşire din staţia vecină cât şi a semnalelor de trecere din linie curentă
pentru sensul contrar de mers, acolo unde există.
(2) Condiţiile stabilite la alin.(l) trebuie
să fie îndeplinite şi pe secţiile cu cale dublă dotate cu bloc de linie automat
sau semiautomat, pentru circulaţia în ambele sensuri pe fiecare linie.
Art.lO J..(l) Fiecare semnal al blocului de
linie automat trebuie să treacă automat pe oprire la intrarea trenului pe
sectorul pe care îl acoperă precum şi în cazul întreruperii funcţionării circuitului
de cale ale acestui sector.
(2) La arderea unui bec de la o indicaţie
permisivă, semnalul de bloc trebuie să treacă automat pe o indicaţie mai
restrictivă.
(3) Toate semnalele blocului de linie automat
trebuie să fie completate cu instalaţii de control punctual al vitezei
trenurilor şi autostop.
SECŢIUNEA a 8 - a
INSTALAŢII PENTRU CONTROLUL AUTOMAT AL VITEZEI
TRENURILOR
ŞI DE AUTOSTOP
Art. 102.-(1) Pentru controlul perceperii,
interpretării şi executării corecte de către mecanic a indicaţiilor date de
semnale, instalaţiile de semnalizare se completează cu sisteme de control
automat al vitezei trenurilor şi de oprire automată. în cazul nerespectării
indicaţii lor semnalelor. Sistemele INDUSI şi ETCS- trebuie să asigure cel
puţin:
a .. controlul punctual sau continuu al
vitezei trenurilor în funcţie de categoria acestora;
frânarea automată a trenului, dacă mecanicul
nu-şi manifestă vigilenţa;
frânarea automată a trenului, dacă în punctul
şi momentul controlat. viteza reală este mai mare decât viteza stabilită ca
limită pentru situaţia respectivă;
controlul vitezei şi frânarea automată a
trenului. În cazul nerespectării indicaţiilor corespunzătoare ale semnalelor
fixe sau ale semnalelor mobile.
(2) Sistemul ETCS cu EUROBALlZE va asigura În
plus şi următoarele funcţiuni:
un sistem sigur de codare şi comunicaţie între
echipamentul de la sol şi cel de la bo"rd;
detectarea eventualei
lipse a
echipamentului din cale;
anunţarea punctuală sau continuă, de la o
distanţă corespunzătoare. la sistemele cu INFILL, a stării semnalului 'următor
pentru sesizarea timpurie a schimbării
indicaţiei semnalului. dacă aceasta s-a produs
după depăşirea de către tren a semnalului precedent:
un sistem de calcul la bord, realizat pe
principii de siguranţă, care să gestioneze curbele de frânare.
(3) Modul de funcţionare, întreţinere şi
reparare a sistemelor de control automat al vitezei trenurilor şi de oprire
automată, se prevăd în reglementări specifice şi documentaţia tehnică a
producătorului.
SECŢIUNEA a 9 - a
INSTALAŢII DISPECER PENTRU CONDUCEREA
CIRCULAŢIEI TRENURILOR
Art. 103.-(1) Instalaţia dispecer pentru
conducerea circulaţiei trenurilor trebuie să asigure următoarele funcţii de
bază:
telecontrolul permanent al circulaţiei
trenurilor şi al situaţiei pe secţia condusă, care implică preluarea şi
colectarea în postul central ale informaţiilor despre poziţia şi mişcarea
trenurilor, starea şi poziţia macazurilor, semnalelor şi instalaţiilor la
trecerile la nivel, ocuparea secţiunilor de macaz, a liniilor din staţii şi a
sectoarelor de bloc de linie automat:
telecomanda din postul central a
macazurilor şi semnalelor din staţiile de pe
secţie, cu posibilitatea trecerii unor zone de macazuri la comanda locală. în
vederea executării manevrelor.
(2) Telecontrolul şi telecomanda instalaţiilor
dispecer cu tehnică de calcul trebuie să realizeze următoarele funcţiuni:
conducerea circulaţiei trenurilor asistată de
calculator;
memorarea şi prezentarea operativă a unor
informaţii privind desfăşurarea circulaţiei trenurilor, funcţionarea
instalaţiilor dispecer, modul de utilizare a unor resurse - vehicule feroviare,
personal, linii şi instalaţii;
schimbul de mesaje Între operatorii postului
central şi mecanicii de locomotivă, respectiv personalul de la posturile locale.
(3) Orice instalaţie dispecer pentru
conducerea circulaţiei trenurilor trebuie să asigure desfăşurarea activităţii,
fără perturbaţii majore în caz de defectare totală sau parţială a lor, pe baza
unor proceduri şi instrucţiuni de lucru stabilite prin documentaţia tehnică de
utilizare şi întreţinere.
SECŢIUNEA a 10 - a
INSTALAŢII DE SEMNALIZARE AUTOMATĂ A
TRECERILOR LA NIVEL
Art. 104 .-(1) Instalaţiile de semnalizare
automată a trecerilor la nivel cu sau fără semibariere trebuie să emită semnale
optice şi acustice, în scopul interzicerii circulaţiei rutiere, la intrarea
trenului pe distanţa de avertizare, până la eliberarea completă de către tren a
trecerii la nivel.
(2) Declanşarea semnalizării de interzicere a
circulaţiei rutiere trebuie să se facă astfel Încât să se asigure timpul
necesar eliberării trecerii la nivel de către vehiculele rutiere, Înainte de
sosirea trenului În dreptul trecerii la nivel.
(3) Semibarierele trebuie să rămână În poziţia
Închisă, iar semnalizarea optică să funcţioneze până la eliberarea totală de
către tren a trecerii la nivel.
Art.105.-(1) Semnalele luminoase din staţii şi
din linie curentă, care comandă circulaţia trenurilor peste trecerile la nivel,
vor ti puse În dependenţă cu instalaţiile de semnalizare automată a trecerilor
la nivel.
(2) Instalaţiile de semnalizare automată a
treceri lor la nivel vor fi prevăzute cu telecomandă şi telecontrol pe pupitrul
impiegatului de mişcare din staţia vecină cu trecerea la nivel, stabilită prin
proiectul de execuţie.
(3) Dotarea trecerilor la nivel cu instalaţii
de semnalizare se face În conformitate cu prevederile normelor tehnice În
vigoare.
(4) Trecerile la nivel de pe secţiile de
circulaţie echipate cu centralizare dispecer vor fi dotate cu instalaţii de
semnalizare automată cu sau. fără semibariere.
SECŢIUNEA a 11 - a
ÎNCĂLZITOARE ALE MACAZURILOR APARATELOR DE
CALE
Art. 106.- Toate macazurile aparatelor de cale
din cuprinsul liniilor de primire şi expediere ale staţiilor Înzestrate cu
instalaţii de centralizare electrodinamică şi instalaţii de centralizare
electronică cu tehnică de calcul, se prevăd cu instalaţii electrice de topire a
zăpezii şi a gheţii.
SECŢIUNEA a 12 - a
INSTALAŢII DE TELECOMUNICAŢII
Art. 107.- În transportul feroviar din România
se utilizează un sistem propriu de telecomunicaţii - denumit în continuare TC -
care cuprinde instalaţii specifice de telefonie, telegrafie şi
radiocomunicaţii.
Art.108.- Instalaţiile de telecomunicaţii
sunt:
instalaţii pentru siguranţa circulaţiei
trenurilor şi a operaţiilor de manevră:
1- instalaţii pentru conducerea circulaţiei
trenurilor;
2- instalaţii pentru cererea şi obţinerea
căilor libere;
3- instalaţii pentru anunţarea circulaţiei
trenurilor;
4- instalaţii pentru avizarea căderilor de
stânci;
5- instalaţii pentru posturile de manevrare a
macazurilor, semnalelor sau barierelor, amplasate în staţie sau în linie
curentă;
6- instalaţii pentru manevră;
7- instalaţii pentru dispecerul energetic;
8-
instalaţii pentru telecomanda şi
telecontrolul aparatelor de semnalizare
centralizare blocare şi ~nstalaţii fixe de tracţiune electrică;
9- circuite pentru busola de control a
i'ndicaţiilor semafoarelor când acestea
nu se văd de pe peron din dreptul biroului de
mişcare.
instalaţii pentru celelalte activităţi din
transporturile feroviare, care asigură alte comunicaţii decât cele pentru
siguranţa circulaţiei trenurilor şi a operaţiilor de
manevră.
Art.109.-(1) Instalaţiile de radiocomunicaţii
utilizate În transportul feroviar sunt constitui te În reţele, În conformitate
cu Regulamentul Radiocomunicaţiilor din România şi vor servi următoarelor
situaţii:
conducerea operativă a trenurilor În
circulaţie;
organizarea şi desfăşurarea activităţii de
manevră;
desfăşurarea altor activităţi feroviare sau
conexe acestora.
(2) Pentru fiecare tip de activitate sau, după
caz, În cadrul· aceleiaşi activităţi, se vor aloca frecvenţe diferite, astfel
Încât să nu poată exista posibilitatea interferării diferitelor comunicaţii.
(3) Instalaţiile de radiocomunicaţii pot fi
utilizate În dirijarea circulaţiei trenurilor dacă satisfac normele tehnice
internaţionale şi dacă asigură Înregistrarea mesajelor.
(4) Radiocomunicaţiile
circulaţiei
trenurilor
specifice.
Art.1l0.-(1) Este interzisă utilizarea
instalaţiilor de telecomunicaţii pentru siguranţa circulaţiei trenurilor În
scopul realizării de convorbiri, care nu sunt În directă legătură cu aceasta.
(2) Se interzice conectarea altor posturi În
legăturile locale din incinta staţiilor pentru circulaţia trenurilor,
În afara posturilor de manevrare a
macazurilor, a semnalelor şi a barierelor din incinta staţiei, precum şi a
impiegaţilor de mişcare. Pe circuitele operatorilor care conduc circulaţia
trenurilor se permite să se conecteze numai telefoanele impiegaţilor de mişcare
dispozitori, ale operatorilor care conduc circulaţia pe secţi ile vecine. ale
şefilor de tură şi ale dispecerilor energetici.
(3) Pe circuitele utilizate pentru căile
libere se permite numai conectarea telefoanelor impiegaţilor de mişcare, care
participă la cererea şi acordarea căilor libere.
(4) Pe secţiile Înzestrate cu bloc de linie
automat. prevăzute şi cu comunicaţii care asigură legătura dintre impiegatul de
mişcare dispozitor şi formaţiile de lucru din linie curentă se pot conecta
aparate telefonice speciale pentru convorbiri, În caz de necesitate, cu
echipele de locomotivă.
Art.l1l.·(1) În caz de distrugeri şi
deranjamentc ale circuitelor de semnalizare centralizare blocare . şi de
comunicaţii, restabilirea lor trebuie să se facă În următoarea ordine de
urgenţă:
circuitele operatorilor
care conduc
circulaţia pe secţie;
circuitele blocului de linie;
circuitele legăturilor
locale
circulaţia trenurilor, inclusiv
posturilor
de barieră şi
dispeccrului energetic de electrificatc:
circuitele legăturilor cu posturile de
manevrare a macazurilor, a semnalelor şi a barierelor;
circuitele de telecomandă şi telecontrol
semnalizare-centralizare-interblocare
şi
instalaţii fixe de tracţiune electrică.
(2) Construcţiile. instalaţiile feroviare de
siguranţă şi liniile de telecomunicaţii se protejează Împotriva inf1uenţelor
perturbatoare şi periculoase datorate descărcărilor atmosferice şi influenţei
curenţilor de tracţiune electrică. şi după caz diafoniilor În cazul liniilor de
telecomunicaţii: gradul de protecţie realizat trebuie să fie minim cel prevăzut
În standardele româneşti În vigoare.
SECŢIUNEA a 13 - a
INSTALAŢII DE ELECTROALIMENTARE
Art. 112 .-(1) Instalaţiile de
electroalimentare ale centralizării electrodinamice, ale dispcccrului encrgetic
şi ale hlocului de linie automat trebuie să fie astfel realizate Încât să
asigure continuitate,; alimentării cu encrgie electrică. În acest scop se vor
prevedea două surse de alimentare distincte. o sursă principală şi o sursă de
rezervă, cu posibilitatea trecerii automate de pe o sursi! pc alta. Pe durata
cOll1uti!rii de pe o sursă pe alta. comcnzile executate nu trcbuic si! sc
anuleze.
(2) Sursa de rczervă prezentată la alin.( 1)
este constituită din:
a. in staţii - instalaţii de alimentare prin
grup c!ectrogcn sau de alimentare din linia de contact;
b.- În linie curenti! la tuneluri şi
instalaţii automate de semnalizare cu semibariereinstalaţii de al i Il1cntare
d in baterie dc acumulatoare amplasată cât mai aproape de tunel, respectiv de
trecerea la nivel.
Art.113.- Bateriile de acumulatoare utilizate
În instalaţiile de e1ectroalimentare vor asigura continuitatea alimentării pe o
durată de 2 - 6 ore, În funcţie de consumul instalaţiei.
Art.114.- Alimentarea cu energie electrică a
instalaţiilor de telecomunicaţii se face de la aceeaşi sursă ca şi instalaţiile
de centralizare e1ectrodinamică sau direct de la reţea, În care caz trebuie
asigurat racordul suplimentar de la reţea sau de la grupul electrogen, cu
pornire automată sau baterie de rezervă.
Art.115.- Instalaţiile de electroalimentare
trebuie să Îndeplinească următoarele condiţii:
nivelele tensiunilor electrice să se Încadreze
În limitele stabilite pentru instalaţia şi circuitele respective;
regimurile de lucru vor fi dimensionate astfel
Încât să nu depăşească Încălzirea admisibilă a unor siguranţe, cablaje, cabluri
electrice sau aparataje;
să tie protejate prin siguranţe calibrate de
tipul şi valoarea corespunzătoare stabilită prin proiect;
aparatajul electi'ic
folosit
transformatoare,
relee, redresoare,
invertoare, convertizoare aparate de măsură şi
control şi altele asemenea trebuie să fie de tipul prevăzut În documentaţia
tehnică şi să funcţioneze În limitele nominale stabilite prin proiect.
SECŢIUNEA a 14 - a
INSTALAŢII FIXE DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ
Art. 116 .- Instalaţiile fixe de tracţiune
electrică - denumite În continuare IFTE - asigură alimentarea cu energie
electrică a locomotivelor şi ramelor electrice şi cuprind următoarele:
instalaţiile de energoalimentare - substaţii
de tracţiune electrică, posturi de secţionare şi subsecţionare respectiv de
alimentare, tiderii de alimentare şi Întoarcere;
linia de contact;
instalaţiile de comandă la distanţă ŞI
instalaţiile de telecomandă.
Art.117.- Instalaţiile de energoalimentare
trebuie să asigure funcţionarea continuă şi sigură a liniei de contact, atât În
regim normal cât şi În regimuri deosebite.
Art.118.-(l) Substaţiile de tracţiune se
racordează la reţeaua energetică de 110 KV prin două circuite, iar bara de 110
KV va fi dublu secţionată.
(2) În zona de injecţie a substaţiilor de
tracţiune În linia de contact se prevăd zone neutre, semnalizate pentru
separarea fiderilor de alimentare; aceştia trebuie să fie prevăzuţi cu
dispozitive de reanclanşare automată rapidă, cu blocaj de curent.
Art.119.- Linia de contact trebuie să asigure
captarea curentului de către pantografele locomotivelor şi ramelor electrice,
la vitezele maxime.
Art.120.-(l) Linia de contact trebuie să fie
secţionată electric astfel Încât să asigure circulaţia trenurilor. Secţionarea
trebuie realizată cel puţin la capetele staţiilor, Între semnalul de intrare şi
primul aparat de cale, precum şi Între firele de circulaţie şi, de regulă,
Între liniile directe şi cele abătute.
(2) Gabaritele elementelor liniei de contact
şi spaţiile de siguranţă sunt cele prevăzute În actele normative şi
reglementările specifice.
(3) La lucrările noi de pe liniile dllble, cu
ocazia lucrărilor de modernizare, schema de secţionare se va realiza astfel
Încât să permită circulaţia cu tracţiune electrică şi pe porţiunile de linie
curentă adiacente staţiei scoase de sub tensiune.
Art.121.- Activitatea de comandă operativă a
instalaţiilor fixe de tracţiune electrică de pe o secţie de electrificare este
condusă, de la un post central, de către dispecerul energetic feroviar.
Art.122.- Toate instalaţiile fixe de tracţiune
electrică trebuie să fie dotate cu instalaţii de telemecanică şi
telecomunicaţii corespunzătoare.
Art.123.-(1) Comanda directă a aparatelor de
comutaţie şi primire a informaţiilor din proces se fac de la postul central,
prin intermediul instalaţii lor destinate acestui scop.
(2) Comenzile şi informaţiile de telemecanică
vor fi asigurate prin două perechi libere În cablurile de telecomunicaţii
feroviare.
(3) Postul central dispecer energetic feroviar
va fi prevăzut cu schema sinoptică a instalaţiilor aflate În comanda operativă
a acestuia.
Art.124.- (1) Separatoarele din linia de
contact se vor prevedea de regulă cu comandă la distanţă.
(2) Manevrarea aparatelor electrice din linia
de contact prevăzute cu comandă la distanţă se face la cererea dispecerului
energetic feroviar de către personalul feroviar instruit şi autorizat În acest
scop. (3) Subunităţile de Întreţinere a liniei de contact şi cele de energo-alimentare
trebuie să fie dotate cu
mijloacele necesare desfăşurării activităţii
de intervenţie.
CAPITOLUL 5
REVIZIA ŞI ÎNTREŢINEREA CĂII, A CONSTRUCŢIILOR
ŞI INSTALAŢIILOR FEROVIARE
SECŢIUNEA 1
REVIZIA ŞI CONTROLUL TEHNIC A CĂII,
CONSTRUCŢIILOR ŞI
INSTALAŢIILOR FEROVIARE
Art. 125 – (1) Calea ferată, construcţiile şi
instalaţiile trebuie să fie revizuite tehnic de către personal de specialitate,
conform actelor normative şi reglementărilor specifice.
(2) Revizia tehnică a căii, construcţiilor,
instalaţiilor şi a clădirilor tehnologice se face periodic de personalul din
subunităţile de exploatare, de întreţinere şi/sau reparare ale gestionarului
infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar şi după
caz, ale altor agenţi economici, conform art. 7 alin. (2) din prezentul
regulament.
Art. 126 – (1) Controlul stării tehnice a
aparatelor de cale şi a instalaţiilor de siguranţă ale infrastructurii
feroviare se va efectua în comun de către şefii subunităţilor feroviare care le
întreţin şi le exploatează după cum urmează :
lunar, la aparatele de cale amplasate pe
infrastructura feroviară publică;
lunar, la aparatele de cale amplasate pe
infrastructura feroviară privată peste care se efectuează parcursuri de
circulaţie;
trimestrial, la aparatele de cale amplasate pe
infrastructura feroviară privată, peste care se efectuează parcursuri de
manevră, precum şi la instalaţiile feroviare prevăzute în reglementările
specifice.
(2) Constatările făcute cu ocazia controlului
comun, defectele şi termenele la care acestea trebuie eliminate precum şi
responsabilii de executarea măsurilor stabilite se consemnează în registrul de
revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei.
Art. 127 – Instalaţiile feroviare,
construcţiile şi porţiunile de cale ferată expuse avariilor sau defectării din
cauza fenomenelor naturale, vor fi supravegheate în vederea prevenirii
neajunsurilor în exploatare, conform reglementărilor specifice care se vor
întocmi pentru fiecare caz în parte şi vor fi avizate de AFER.
Art. 128 – (1) Personalul de întreţinere este
obligat să verifice starea căii ferate şi să asigure vizibilitatea normală a
semnalelor semafoarelor şi indicatoarelor. În acest scop, personalul prevăzut
în reglementările specifice i se va permite accesul şi călătoria în interesul
serviciului în cabina de conducere a vehiculelor feroviare motoare.
(2) Personalul care asigură conducerea
vehiculelor feroviare motoare va aviza prin raport de eveniment, în prima
staţie unde terenul are oprire, toate deficienţele privind vizibilitatea
normală a semnalelor şi indicatoarelor. Personalul de linii şi instalaţii este
obligat să remedieze operativ neajunsurile semnalate.
SECŢIUNEA a 2 - a
ÎNTREŢINEREA CĂII FERATE, A CONSTRUCŢIILOR ŞI
A INSTALAŢIILOR FEROVIARE
Art. 129 – (1) Calea ferată, construcţiile şi
instalaţiile feroviare trebuie să fie menţinute în stare normală de
funcţionare, astfel încât să fie asigurate condiţiile tehnice de exploatare şi
siguranţă a circulaţiei. În acest scop, actele normative şi reglementările
specifice stabilesc periodicitatea, lucrările necesare, durata, mijloacele
tehnice şi tehnologiile ce se vor aplica pentru executarea acestora.
(2) Activitatea de întreţinere are ca obiectiv
prevenirea apariţiei defectelor sau deranjamentelor şi se efectuează pe bază de
programe de lucru.
Art. 130 – (1) Pentru verificarea stării
tehnice a căii ferate, liniile sunt parcurse periodic cu vagoane de măsurat
calea care înregistrează elementele geometrice ale căii ferate.
(2) Verificarea capacităţii portante a
podurilor se efectuează cu vagoane de încercare a podurilor, echipate cu
aparatura necesară.
Art. 131 – Controlul nedistructiv al şinelor
din cale de pe liniile curente şi de pe
liniile de primire – expediere ale trenurilor, trebuie să fie verificate
periodic cu defectoscopul, sau cu alte mijloace tehnice agrementate conform
prevederilor din reglementările specifice în vigoare.
Art. 132 – (1) Porţiunile de linie la care se
fac lucrări de reconstrucţie a căii ferate sau alte lucrări care conduc la
modificarea planului şi a profilului căii ferate, trebuie să fie verificate
după terminarea lucrărilor; modificările se trec în cartea construcţiei.
(2) Profilurile longitudinale ale cocoaşelor
de triere, ale liniilor de tragere şi de triere trebuie verificate în fiecare
an.
(3) Liniile cu prindere la sabot, precum şi
saboţii de mână se verifică semestrial, în comisie compusă din şeful staţiei şi
şeful districtului de întreţinere a căii. Se admit în exploatare numai saboţi
de mână corespunzători tipului de şină.
Art. 133 – Toleranţele admise în exploatare
pentru ecartamentul, nivelul şi poziţia căii în plan a căii ferate, inclusiv pe
poduri şi în tuneluri, atât în
aliniament cât şi în curbe, se stabilesc prin acte normative şi reglementări
specifice, ţinându-se seama de elementele geometrice nominale şi de viteză.
Art. 134 – (1) Nu se va permite circulaţia sau
manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale, care au unul din
următoarele defecte :
a. desfacerea legăturilor între acele
macazului de bara de acţionare - conexiune - tracţiune;
b. nelipirea vârfului acului de contraac, cu
formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mult, măsurat în
dreptul axei barei/barelor de acţionare – conexiune - tracţiune;
c. fisură vizibilă sau ruptură la ac şi/sau la
contraac pe suprafaţa de rulare;
d. ruptură la vârful inimii de încrucişare sau
la aripile acesteia;
e. ruptură sau lipsa a două sau mai multor
şuruburi de la şina de rulare sau contraşină;
f. ruptura ecliselor de la călcâiele acelor;
g. ştirbirea acului, prin care se creează
pericolul urcării buzei bandajului pe şină, constatată la verificarea cu
şablonul ORE;
h. nivelul acului mai jos decât al
contraacului cu 2 mm şi mai mult pe porţiunea unde distanţa dintre feţele
laterale de rulare ale acului şi contraacului, de care este lipit, este de 50
mm sau mai mare;
i. uzura verticală a contraacelor mai mare de
6 mm pe liniile de primire şi expediere a trenurilor şi de 8 mm pe celelalte
linii din staţie;
j. uzura verticală peste 6 mm, a vârfului
inimii de încrucişare în secţiunea unde lăţimea vârfului este de 40 mm, la
aparatele de cale aflate în linie curentă şi în liniile de primire-expediere
ale trenurilor, şi peste 8 mm pentru cele din restul liniilor din staţie;
k. deformaţii ale contraacului care nu asigură
lipirea acului de contraac.
(2) Personalul cu responsabilităţi în
siguranţa circulaţiei care a constatat existenţa acestor defecte vor lua măsuri
imediate de oprire a circulaţiei trenurilor şi manevrare a vehiculelor
feroviare şi va anunţa în scris organele de întreţinere a căii ferate.
(3) Personalul de întreţinere a căii, în
funcţie de cel puţin şef district va stabili condiţiile de siguranţă pentru
circulaţia sau manevra vehiculelor feroviare peste aceste aparate de cale sau,
după caz, interzicerea circulaţiei sau manevrei şi luarea imediată de măsuri
pentru înlăturarea defectelor.
Art. 135 – Şefii unităţilor feroviare care au
în exploatare aparate de cale sunt obligaţi să le asigure întreţinerea astfel
încât acestea să funcţioneze normal, conform reglementărilor specifice în
vigoare avizate de AFER.
Art. 136 – Gabaritele lucrărilor de artă se
verifică anual şi ori de câte ori se execută lucrări care ar afecta gabaritul
de liberă trecere.
Art. 137 – (1) De două ori pe an, în
trimestrele I şi III, se va face revizia căii ferate şi a tuturor
construcţiilor şi instalaţiilor feroviare de către comisii tehnice organizate
şi coordonate de către conducerile unităţilor teritoriale care au în
proprietate sau gestionează aceste capacităţi, în scopul stabilirii măsurilor
necesare menţinerii căii ferate, construcţiilor şi instalaţiilor feroviare în
condiţii de exploatare normală şi de siguranţă a circulaţiei trenurilor.
(2) Cel puţin odată pe an directorii
regionalelor de cale ferată vor efectua un control la toate subunităţile de pe
raza de activitate proprie cu privire la siguranţa circulaţiei, starea tehnică
a elementelor infrastructurii feroviare publice şi calitatea lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii. Constatările şi măsurile luate se raportează
conducerii gestionarului infrastructurii feroviare publice şi autorităţii de
stat în transporturile feroviare.
Art. 138 – În cadrul activităţii de
întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor feroviare, se vor respecta următoarele
:
a. să nu se intervină asupra aparatajului în
funcţie, schimbând caracteristicile de fabricaţie şi montaj ale acestora cât şi
asupra schemelor electrice; reglajele se vor efectua numai în scopul aducerii
în parametrii prevăzuţi în actele normative şi reglementările specifice;
b. reparaţiile şi verificările releelor,
blocurilor funcţionale, echipamentelor, circuitelor de cale şi altele asemenea,
vor fi înregistrate, evidenţiindu-se caracteristicile tehnice şi parametrii
obţinuţi;
c. în cadrul lucrărilor de întreţinere se vor
utiliza numai scule şi dispozitive corespunzătoare, iar aparatele de măsură vor
fi verificate şi autorizate metrologic.
Art. 139 – (1) Aparatele de semnalizare
centralizare şi blocare, telefon , telegraf, radio, electrificare, lumină, forţă
şi instalaţii fixe de tracţiune electrică care realizează dependenţe
funcţionale de siguranţa circulaţiei trenurilor, trebuie să fie închise şi
sigilate.
(2) Ruperea sigiliilor şi deschiderea
aparatelor este permisă personalului de instalaţii autorizat, care are
obligaţia de a înregistra în prealabil această operaţie în registrul de revizie
a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei.
(3) În cazul unor deranjamente la instalaţiile
feroviare de siguranţă, anumite sigilii pot fi rupte de către personalul care
deserveşte sau întreţine aceste instalaţii, în condiţiile prevăzute de
reglementările privind manipularea instalaţiilor de siguranţă.
(4) Pentru integritatea sigiliilor la
instalaţiile feroviare prevăzute în reglementările privind manipularea
instalaţiilor respective, este răspunzător personalul de serviciu care
utilizează aceste instalaţii.
(5) Dacă impiegatul de mişcare respectiv şeful
staţiei constată cu ocazia reviziei aparatelor de cale şi a instalaţiilor,
lipsuri sau defecţiuni care periclitează siguranţa circulaţiei trenurilor sau
dacă la manipularea aparatelor de cale şi a instalaţiilor constată că nu se mai
pot executa comenzi, defecţiunea se va înscrie în registrul de revizie a
liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi se va aduce imediat la
cunoştinţa organelor de întreţinere a liniilor sau instalaţiilor. Până la
sosirea organelor de întreţinere impiegatul de mişcare sau şeful staţiei va
proceda aşa cum este prevăzut în reglementările de manipulare a instalaţiilor
de siguranţă.
Art. 140 – Pentru asigurarea funcţionării fără
întrerupere, întreţinerii şi reparării elementelor infrastructurii feroviare
publice, gestionarul infrastructurii feroviare publice trebuie să doteze
subunităţile proprii de exploatare şi întreţinere cu clădiri, ateliere,
laboratoare, vagoane atelier, vagoane laborator, utilaje pentru întreţinerea
căii şi a liniei de contact şi alte mijloace de intervenţie feroviare şi
rutiere, precum şi achiziţionarea de materii prime, materiale, echipamente,
dispozitive speciale şi aparatură de măsură şi control specifică.
SECŢIUNEA a III – a
NORME PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR
PRIVIND INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
Art. 141 – (1) Lucrările de revizie,
întreţinere şi reparaţie a căii ferate, a construcţiilor şi instalaţiilor
feroviare, trebuie să se facă cu garantarea siguranţei circulaţiei trenurilor
şi, de regulă, fără perturbarea circulaţiei trenurilor.
(2) Pentru executarea lucrărilor de volum şi
complexitate mare trebuie să se prevadă intervale libere în graficul de circulaţie
a trenurilor.
(3) Lucrările de reparaţii pentru executarea
cărora nu s-au prevăzut intervale libere în graficul de circulaţie a trenurilor
trebuie să se execute în perioade cu trafic redus.
(4) Restricţiile de viteză datorate executării
lucrărilor şi stării căii ferate, trebuie să fie luate în considerare la
întocmirea graficului de circulaţie a trenurilor.
(5) În timpul executării lucrărilor care
necesită întreruperea circulaţiei trenurilor, conducătorul lor este obligat să
organizeze o legătură permanentă cu operatorul care conduce circulaţia
trenurilor pe secţie, iar în lipsa acesteia cu una din staţiile vecine.
(6) În cazuri bine justificate pe liniile
duble ale infrastructurii feroviare publice se pot executa lucrări programate
cu închiderea totală a unuia din firele de circulaţie.
Art. 142 – (1) Scoaterea din funcţie parţială
sau totală a instalaţiilor feroviare de siguranţă, în caz de deranjamente
precum şi cu ocazia lucrărilor de întreţinere, revizie sau în caz de modificări
temporare, se face în următoarele situaţii :
a. accidental, de către personalul de
instalaţii autorizat, când constată defecţiuni care periclitează siguranţa
circulaţiei trenurilor sau funcţionarea normală a instalaţiilor. În
reglementările privind manipularea instalaţiilor feroviare de siguranţă, se vor
prevedea măsurile care trebuie să le ia şeful de staţie sau impiegatul de
mişcare în aceste cazuri, pentru înlăturarea sau limitarea acestor defecţiuni;
b. planificat, de către personalul de
instalaţii autorizat, cu aprobarea organelor competente pentru executarea
lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau de modificare a instalaţiei.
(2) Aprobarea de scoatere din funcţie
planificată se dă de către următorii salariaţi :
a. impiegatul de mişcare, pentru lucrările
care se execută în intervalul liber de circulaţie, cu acordul verbal al
operatorului care dirijează circulaţia trenurilor pe secţia respectivă;
b. operatorul care dirijează circulaţia
trenurilor sau agentul care manipulează instalaţiile dispecer, în toate
cazurile în care se provoacă întârzieri de trenuri de marfă care circulă numai
pe regulatorul propriu, dar nu se produc modificări în circulaţia celorlalte
trenuri;
c. conducerea teritorială a gestionarului de
infrastructură pe raza căruia se produce scoaterea din funcţie, în cazurile
când se produc modificări în mersul trenurilor care circulă numai pe liniile
subunităţii sale;
d. conducerea gestionarului de infrastructură,
când se provoacă modificări în circulaţia trenurilor care circulă pe raza de
activitate a două sau mai multe unităţi teritoriale ale infrastructurii
feroviare publice şi a trenurilor internaţionale.
(3) Scoaterea din funcţie a instalaţiilor
feroviare de siguranţă pentru executarea lucrărilor programate este
obligatorie, cu excepţia cazurilor de accidente şi evenimente feroviare, sau
calamităţi.
Art. 143 – (1) Se interzice efectuarea
oricăror lucrări la instalaţiile feroviare, care ar provoca scoaterea lor
temporară din funcţie, fără înregistrarea în prealabil în registrul de revizie
a liniilor şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei trenurilor şi fără
încuviinţarea impiegatului de mişcare prin semnătura sa.
(2) Pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor, astfel de lucrări trebuie efectuate numai cu aprobarea
operatorului care conduce circulaţia.
(3) Pe secţiile cu centralizare dispecer,
aprobarea efectuării lucrărilor de mai sus se dă de către cel care manipulează
instalaţia.
(4) În intervalul de timp în care se lucrează
la instalaţiile feroviare de siguranţă, circulaţia trenurilor şi executarea
manevrelor trebuie să se facă potrivit înscrierilor făcute în registrul de
revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, de către
personalul de linii sau după caz, de cel de instalaţii.
(5) Răspunzător pentru înscrierile făcute în
registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei,
este personalul de instalaţii, iar pentru nerespectarea acestor înscrieri –
impiegatul de mişcare sau operatorul, respectiv dispecerul, după caz.
(6) După terminarea lucrărilor, personalul de
instalaţii va înscrie în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de
siguranţă a circulaţiei, dat şi ora
terminării lucrărilor precum şi condiţiile de circulaţie.
(7) Începerea, terminarea lucrărilor şi
repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţă a instalaţiilor de
siguranţă la posturile exterioare din incinta staţiei se pot transmite
impiegatului de mişcare printr-o telefonogramă, care se înscrie în registrul
postului sau în condica portativă şi care se înregistrează de către impiegatul
de mişcare în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţa
circulaţiei.
(8) În toate cazurile, după terminarea
lucrărilor, înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiilor, trebuie să se
facă verificarea şi proba funcţionării instalaţiilor, cu acordul şi sub
supravegherea impiegatului de mişcare sau, după caz, a operatorului de pe
secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, respectiv a
dispecerului.
Art. 144 – (1) Locurile de executarea a
lucrărilor la linie trebuie să fie acoperite cu semnale mobile de ambele părţi,
atât pe liniile simple cât şi pe liniile duble sau multiple, conform
prevederilor din reglementările specifice.
(2) Orice porţiune de linie închisă trebuie să
fie acoperită cu semnale mobile de oprire sau cu alte sisteme prevăzute în
reglementările specifice aprobate de autoritatea de stat în transporturile
feroviare, indiferent dacă se aşteaptă sau nu trecerea unui tren.
(3) Ieşirile din linie curentă închisă între
cele două staţii între care se execută lucrarea, trebuie să fie acoperite cu
discuri roşii mobile, păzite de agenţi sau trebuie să se utilizeze alte sisteme
prevăzute de reglementările specifice aprobate de către autoritatea de stat în
transporturile feroviare şi avizate de AFER. Discurile se amplasează şi se
supraveghează de agenţi autorizaţi, conform prevederilor din reglementările
specifice.
(4) Locurile de execuţie a lucrărilor care
necesită reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor trebuie acoperite cu
semnale mobile pentru acoperirea porţiunilor de linie slăbită; semnalele
trebuie dublate de agenţi autorizaţi în cazurile prevăzute în reglementările
specifice.
(5) Se interzice începerea lucrului înainte de
primirea confirmării din partea operatorului care conduce circulaţia trenurilor
pe secţia respectivă şi acoperirea cu semnale mobile a locurilor de executare a
lucrărilor, precum şi ridicarea semnalelor mobile de acoperire a locurilor de
executarea a lucrărilor sau anularea sistemului de acoperire, înainte de
terminarea completă a lucrului, precum şi de verificare a stării căii ferate şi
de asigurare a gabaritului.
Art. 145 – (1) Pentru instalarea, dublarea şi
paza semnalelor mobile care acoperă lucrările de cale ferată cu închiderea
liniei sau cu restricţii de viteză, împuternicitul subunităţii de întreţinere a
căii ferate, în funcţie de cel puţin şef district, examinează agenţii desemnaţi
de executantul lucrării asupra cunoştinţelor necesare din reglementările
specifice.
(2) De modul de asigurare şi acoperire cu
semnale mobile, răspund agenţii prevăzuţi la alin. (1) şi împuternicitul
subunităţii de întreţinere a căii ferate în funcţie de cel puţin şef district.
(3) la lucrările cu restricţii de viteză care
se execută de către agenţii economici autorizaţi, răspunderea pentru siguranţa
circulaţiei trenurilor revine şefului punctului de lucru autorizat. Personalul
de întreţinere a căii ferate este obligat să controleze, cu ocazia reviziilor
sau la introducerea unor restricţii de viteză neprevăzute, starea căii ferate
şi modul cum se aplică şi se respectă condiţiile de siguranţă a circulaţiei
trenurilor la punctul de lucru respectiv. În caz de abateri, acesta va lua
imediat măsurile ce se impun pentru asigurarea circulaţiei trenurilor în
depline condiţii de siguranţă, rămânând răspunzător de executarea măsurilor
stabilite.
Art. 146 – (1) Închiderea planificată a
liniilor curente sau a liniilor din staţii se face potrivit prevederilor din
reglementările specifice şi se aprobă după cum urmează :
a. de către regulatorul de circulaţie, în toate
cazurile când nu se provoacă anulări sau modificări în mersul trenurilor de
călători şi marfă;
b. de către conducerea teritorială a
gestionarului de infrastructură pe raza căruia se programează închiderea de
linie, în toate cazurile când se provoacă anulări sau modificări în mersul
trenurilor de orice fel, cu excepţia trenurilor internaţionale, pentru care se
va cere, în prealabil, avizul conducerii gestionarului infrastructurii
feroviare publice.
(2) Închiderile de linie planificate şi
aprobate se acordă şi se execută obligatoriu, cu excepţia cazurilor de
calamitate, accidente sau evenimente feroviare.
Art. 147 – (1) Închiderile de linie aprobate
se vor aviza unităţilor interesate ale gestionarului infrastructurii feroviare
public şi operatorilor de transport feroviar care desfăşoară activitatea pe
secţia de circulaţie respectivă, astfel :
a. cu minim 10 zile înainte de efectuarea lor,
când datorită condiţiilor de organizare a circulaţiei se produc următoarele :
schimbarea sistemului de circulaţie prin modificarea instalaţiilor,
descentralizarea staţiilor, desfiinţarea sau înfiinţarea unor puncte de
secţionare, închiderea unui fir al căii ferate duble, modificarea livretelor de
mers sau alte schimbări care determină modificări importante ale condiţiilor de
lucru în circulaţia trenurilor precum şi în cazurile în care se produc anulări
ale tenurilor de călători cu regim de rezervare a locurilor; când se anulează
trenuri de călători internaţionale, avizarea unităţilor interesate se va face
cu 60 zile înainte de efectuarea lucrărilor;
b. cu minim 5 zile înainte de efectuarea lor,
în celelalte cazuri cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 143, alin. (2).
(2) Unităţile avizate vor încunoştiinţa şi vor
instrui personalul interesat asupra închiderilor de linii curente sau a
liniilor din staţii.
(3) Închiderea liniei de cale ferată curente
se face conform programului, prin dispoziţia operatorului care conduce
circulaţia pe secţia respectivă, înainte de începerea lucrărilor, iar
deschiderea liniei prin dispoziţia dată de acesta după terminarea lor. În cazul
defectării instalaţiilor de telecomunicaţii ale operatorului, dispoziţia de
închidere respectiv cea de deschidere a liniei se va da de către impiegatul de
mişcare din staţia cu sens de prioritate.
Art. 148 – (1) Se interzice începerea
lucrărilor în linie curentă sau în staţii dacă împuternicitul subunităţii de
întreţinere a căii nu a primit de la staţie dispoziţia de închiderea liniei şi
nu s-a făcut acoperirea cu semnale mobile a locului lucrărilor.
(2) Pe liniile electrificate, începerea
lucrărilor la cale se face după confirmarea în scris dată de organul de
electrificare, că linia de contact este scoasă de sub tensiune şi este legată
la pământ, în cazul lucrărilor de cale prevăzute cu scoaterea de sub tensiune.
Art. 149 – (1) Deschiderea liniei curente se
face numai pe baza avizului asupra terminării lucrărilor şi asigurării
gabaritului precum şi prin fixarea condiţiilor de desfăşurare a circulaţiei,
dat în scris sau prin telefonogramă de către şeful subunităţii de întreţinere a
căii sau împuternicitul său, în funcţie de cel puţin şef district sau
conducătorul autorizat al punctului de lucru.
(2) La executarea lucrărilor la instalaţii
care nu afectează integritatea liniei şi/sau lucrărilor de artă deschiderea liniei
se va face pe baza avizului care confirmă terminarea lucrărilor în care se vor
menţiona condiţiile de circulaţie; avizul se dă în scris sau prin telefonogramă
de către împuternicitul subunităţii de instalaţii, în funcţie cel puţin
electromecanic.
Art. 150 – (1) Lucrările care se execută cu
închiderea liniilor din staţie, lucrările de întreţinere a liniilor şi
instalaţiilor din staţii şi lucrările de întreţinere a aparatelor de cale
trebuie să se facă numai după încunoştiinţarea impiegatului de mişcare, a
operatorului care conduce circulaţia pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor sau a dispecerului care conduce circulaţia pe secţiile
înzestrate cu acest tip de instalaţie.
(2) Se interzice executarea acestor lucrări
înainte de înscrierea lor în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor
de siguranţă a circulaţiei de către următorii salariaţi :
a. împuternicitul subunităţii de întreţinere a
căii ferate, în funcţie de cel puţin şef district, în cazul închiderii liniilor
directe sau de primiri-expedieri din staţii, sau în funcţie de cel puţin şef
echipă, în cazul închiderii celorlalte linii;
b. împuterniciţii subunităţilor de instalaţii,
în funcţie de cel puţin electromecanic, care înscriu în comun, cu personalul de
linii în cazul în care lucrările afectează instalaţiile;
c. în cazul în care lucrările sunt executate
de agenţi economici autorizaţi de AFER, de conducătorul autorizat al punctului
de lucru.
(3) Lucrările vor începe numai după
semnalizarea locului de desfăşurare a acestora.
(4) Redeschiderea pentru circulaţie a liniilor
din staţii se face de către impiegatul de mişcare după ce împuternicitul
subunităţii de întreţinere a căii ferate şi, când este cazul, împuterniciţii
subunităţilor de instalaţii, au înscris în registrul de revizie a liniilor şi
instalaţiilor de siguranţa circulaţiei trenurilor, terminarea lucrărilor,
asigurarea gabaritului şi funcţionarea normală a instalaţiilor.
(5) La lucrările care se execută la aparatele
de cale din staţie şi din linie curentă, prevăzute cu încuietori cu chei sau
centralizate, pentru care închiderea liniei a fost cerută de personalul de
întreţinere a căii ferate şi de către personalul de instalaţii, deschiderea
liniei/liniilor, pentru circulaţia trenurilor, se face numai în comun, pe baza
avizului scris, a telefonogramei şi a înscrierii în registrul de revizie a
liniilor şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei trenurilor, de către
personalul de întreţinere a căii ferate în funcţie de cel puţin şef district şi
de către personalul de instalaţii în funcţie de cel puţin electromecanic.
Art. 151 – Impiegatul de mişcare va aviza
închiderea accidentală a liniilor tuturor subunităţilor interesate ale
gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport
feroviar şi, după caz, ale altor agenţi economici.
CAPITULUL 6
SISTEME, ECHIPAMENTE ŞI PRODUSE INFORMATICE
Art. 152 .-(I) Sistemele, echipamentele şi
produsele informatice utilizate în activitatea de transport feroviar pot
funcţiona independent sau ca părţi componente ale unor aIte instalaţii şi/sau
dispozitive de automatizare
cu specific feroviar.
(2) Sistemele, echipamentele şi produsele
informatice utilizate trebuie să aibă un grad de disponibilitate ridicat, încât
să asigure următoarele:
creşterea siguranţei. securităţii şi calităţii
serviciilor de transport feroviar:
funcţionarea în
corelaţie şi
compatibilitate cu alte instalaţii feroviare,
care pot avea rolul de sursă sau destinaţie a informaţiilor;
desfăşurarea operaţiunilor de transport
feroviar fără perturbaţii majore în caz de defectare totală sau parţială a lor,
pe baza unor proceduri şi instrucţiuni de lucru stabilite prin documentaţia
tehnică de utilizare şi întreţinere;
dezvoltarea sau perfecţionarea ulterioară.
Art.lS3.-(l) Exploatarea şi întreţinerea
echipamentelor, sistemelor şi produselor informatice se vor face în baza
reglementărilor specifice de utilizare, întreţinere şi depanare, completate
după caz, cu alte reglementări specifice avizate de AFER.
(2) Principalele echipamente şi produse
specifice, constituite sau nu în sisteme informatice, utilizate în activitatea
de transport feroviar sunt:
echipamente pentru conducerea automată a
proceselor tehnologice sau asistarea pentru luarea deciziilor;
echipamente pentru urmărirea operativă a unor
procese tehnologice din activitatea feroviară;
echipamente electronice utilizate pentru
măsurarea şi controlarea unor parametri determinanţi ai instalaţiilor sau
vehiculelor feroviare în scopul asigurării siguranţei circulaţiei şi
securităţii transporturilor;
alte echipamente destinate creşterii calităţii
serviciilor de transport - emiterea legitimaţiilor de călătorie şi informarea
călătorilor;
e.
echipamente de calcul şi auxiliare
acestora, necesare funcţionării celor
prezentate la lit.a-d - calculatoare electronice şi reţele de calculatoare,
echipamente periferice, de transmisii de date, instalaţii de electroalimentare,
c1imatizare, detectare, avertizare şi stingere a incendiilor destinate tehnicii
de calcul;
f. produse software pentru aplicaţii feroviare.
PARTEA III
ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI TRENURILOR ŞI
A MANEVREI VEHICULELOR FEROVIARE
CAPITOLUL 1
PLANUL DE MERS
Art. 154. – (1) Organizarea circulaţiei
trenurilor se face pe baza planului de mers. Planul de mers stă la baza
coordonării operaţiunilor de transport feroviar.
(2) Planul de mers se întocmeşte şi se
verifică de către gestionarul infrastructurii publice conform reglementărilor
în vigoare.
Art.155.- Planul de mers trebuie să asigure :
rezolvarea intereselor majore de transport ale
economiei, accesul liber al persoanelor, mărfurilor şi a altor bunuri la
mijloacele de transport publice feroviare în interiorul ţării şi în traficul
internaţional, cu un grad înalt de siguranţă, în condiţii ecologice şi
îndeplinirea sarcinilor specifice pentru nevoile de apărare a ţării, potrivit
legii;
respectarea condiţiilor impuse prin
contractele de activitate aprobate de guvern;
condiţii de executare a lucrărilor la liniile
de cale ferată şi la instalaţiile feroviare, cu asigurarea intervalelor libere
de circulaţie;
respectarea proceselor tehnologice de lucru.
Art.156. – (1) Planul de mers al trenurilor
cuprinde următoarele :
planul
de formare;
b. graficele de circulaţie;
(2) Prin planul de formare se stabilesc
numărul, felul şi compunerea trenurilor, rutele de circulaţie, secţiile de
circulaţie, sarcinile de specializare a curenţilor de vagoane şi mărfuri precum
şi reglementări privind circulaţia informaţiilor între staţiile de compunere şi
descompunere a trenurilor, În vederea realizării cerinţelor de transport.
(3) Prin graficele de circulaţie se stabilesc
trasele trenurilor.
(4) Executarea circulaţiei conform planului de
mers se asigură prin organizarea şi executarea întocmai a proceselor
tehnologice de lucru ale tuturor subunităţilor participante la operaţiunile de
transport feroviar.
(5) Planul de mers al trenurilor se Întocmeşte
pe perioada de un an şi este desfăşurat pe întregul interval de 24 de ore ale
zilei. Pe unele secţii de circulaţie cu trafic redus activitatea se poate
concentra numai pe o anumită perioadă din zi.
Art.157. – (1) Se numeşte tren un grup de
vehicule feroviare legate regulamentar între ele şi de vehiculul feroviar de
tracţiune, semnalizat cu semnale de cap şi tine de tren şi deservit de cel
puţin doi agenţi, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de
tracţiune.
Automotoarele, ramele electrice sau diesel,
drezinele motor, utilaj ele de manevră, utilaj ele de mecanizare a lucrărilor
de întreţinere şi reparaţie a căii ferate, ale liniei de contact şi ale
lucrărilor de artă, îndrumate În linie curentă pe roţi proprii, cu sau tără
vagoane şi locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri şi au cel puţin un
agent - mecanicul sau conducătorul vehicul ului feroviar.
Art. 158 – (1) Fiecărui tren pus în circulaţie
trebuie să i se atribuie un număr după cum urmează :
a. în sensul de la Bucureşti, număr fără soţ;
b. în sensul spre Bucureşti, număr cu soţ.
(2) Pentru stabilirea priorităţii în
circulaţie, fiecărui tren i se atribuie un rang, după cum urmează :
a. peste orice rang, trenuri de serviciu puse
în circulaţie pentru restabilirea circulaţiei;
b. rangul I, trenuri pentru care dispune
conducerea autorităţii de stat în transporturile feroviare;
c. rangurile de la II – IV : trenuri de
călători;
d. rangurile de la V – VII : celelalte
trenuri.
(3) Excepţie de modul de numerotare prevăzut
la alin. (1) şi de stabilire a rangului trenurilor prevăzut la alin. (2), îl
constituie trenurile internaţionale a căror numerotare şi rang se stabilesc
conform reglementărilor internaţionale şi/sau a celor emise de autoritatea de
stat în transporturile feroviare.
(4) Circulaţia trenurilor se efectuează de
regulă, pe firul din dreapta al căii duble sau multiple. În cazuri deosebite,
circulaţia se poate efectua pe linie falsă sau pe firul din stânga al căii
duble.
(5) Prevederi de amănunt privind numerotarea
trenurilor, încadrarea acestora într-un anumit rang şi precizarea priorităţii
la încrucişări şi treceri înainte se stabilesc prin reglementări specifice.
Art. 159 – Punerea în circulaţie sau anularea
trenurilor se face în mod stabilit prin reglementările specifice în vigoare.
Art. 160 – (1) Fiecare tren trebuie să circule
după un mers dinainte stabilit.
(2) Mersul trenurilor prevăzut în graficele de
circulaţie este cuprins în livretele de mers. Conţinutul şi forma livretelor de
mers se stabilesc de întocmitorul planului de mers, conform reglementărilor
specifice în vigoare. Livretele se editează de gestionarul infrastructurii
feroviare publice şi se pun la dispoziţia operatorilor de transport feroviar.
(3) Trenurile neprevăzute în grafic circulă
după mersuri întocmite cu ocazia punerii lor în circulaţie. Extrase – fişe –
din mersul trenului din livret pot fi utilizate pentru trenul respectiv, dacă
acestea conţin toate informaţiile cuprinse în livretul de mers.
CAPITOLUL 2
PUNCTE DE SECŢIONARE
Art. 161 – (1) circulaţia trenurilor se face
la distanţe separate prin puncte de secţionare, iar în cazuri excepţionale, la
interval de timp.
(2) Puncte de secţionare sunt : staţiile,
haltele de mişcare, posturile de mişcare în linie curentă şi semnalele
luminoase de trecere ale blocului de linie automat.
(3) Se consideră puncte de secţionare şi
semnalele de parcurs din staţii.
(4) În cuprinsul prezentului regulament prin
„staţii” se înţeleg şi „haltele de mişcare”.
(5) În unele cazuri, între punctele de
secţionare mai pot exista, în linie curentă, posturi de macazuri ale aparatelor
de cale care sunt afiliate unei staţii. Acestea nu sunt puncte de secţionare.
În cazurile în care macazurile aparatelor de cale deservite de aceste posturi,
sunt asigurate cu încuietori cu chei fără bloc, cheile încuietorilor acestor
macazuri se păstrează pe tabloul de chei din biroul de mişcare al staţiei de
care aparţine postul.
(6) În linie curentă pot funcţiona şi posturi
ajutătoare de mişcare care nu sunt puncte de secţionare. Acestea deservesc
joncţiuni ale agenţilor economici, nu sunt acoperite cu semnale şi servesc la
eliberarea liniei curente după gararea convoiului pe linia agentului economic.
Postul ajutător de mişcare va fi deservit de impiegat de mişcare.
(7) Modul de lucru privind deservirea şi
funcţionarea punctelor de secţionare, posturilor ajutătoare de mişcare şi
posturilor de macazuri din linie curentă se stabilesc prin reglementări
specifice.
Art. 162 – (1) Limitele incintei unei staţii
de cale ferată sunt semnalele de intrare sau indicatoarele permanente de
acoperire ale acesteia.
(2) Pe liniile duble, semnalele de intrare
pentru liniile normale delimitează incinta staţiei pentru ambele linii, dacă nu
există semnalul de intrare pentru circulaţia pe firul din stânga.
(3) Ramificaţia cuprinsă în instalaţia de
centralizare a unei staţii se consideră în incinta acesteia.
(4) Porţiunea de linie cuprinsă între
semnalele de intrare a două staţii consecutive este „linie curentă”.
Art. 163 – (1) Fiecare staţie, haltă de
mişcare, haltă deschisă traficului de marfă şi/sau călători trebuie să aibă o
denumire, înscrisă pe panouri indicatoare; panourile se montează pe clădire sau
pe suporţi, astfel încât să fie vizibile din tren, ziua şi noaptea.
(2) Totodată, fiecărei staţii şi halte trebuie
să i se atribuie, pe lângă denumire şi codul conform actelor normative şi
reglementărilor specifice interne şi internaţionale.
Art. 164 – Toate liniile din incinta unei
staţii, cu excepţia celor deţinute de operatorii de transport feroviar sau alţi
agenţi economici, sunt la dispoziţia şefului de staţie.
Art. 165 – (1) Fiecare linie din punctele de
secţionare, fiecare semnal, aparat de cale şi post de macazuri, iar în linie
curentă fiecare linie de circulaţie a căii duble sau multiple trebuie să aibă
un număr de ordine, stabilit astfel :
a. capetele staţiilor din direcţia Bucureşti
vor fi considerate cap X al staţiei, ca şi posturile de macazuri, iar
macazurile aparatelor de cale se numerotează cu numere fără soţ; capătul opus
va fi considerat cap Y iar posturile de macazuri şi macazurile aparatelor de
cale vor fi numerotate cu numere cu soţ;
b. numerotarea se va face în ordine
crescătoare, dinspre capătul staţiei spre axa sa. Similar se va proceda şi în
cazul grupelor de linii distincte din incinta staţiilor de triaj sau tehnice.
(2) denumirile semnalelor vor fi stabilite
prin proiecte de execuţie; de regulă, denumirea semnalelor de circulaţie
luminoase se face cu litera X, pentru cele corespunzătoare sensului de la
Bucureşti şi cu litera Y, pentru cele corespunzătoare sensului spre Bucureşti.
Denumirea acestor semnale se completează cu cifre şi litere care, după caz, vor
preciza numărul sau destinaţia liniei, direcţia şi altele asemenea. Semnalele
de intrare, de parcurs sau ieşire de la liniile directe se numerotează cu cifre
romane, iar semnalele de la celelalte linii, cu cifre arabe. Denumirea şi
numerotarea concretă se prevede în planul tehnic de exploatare a staţiei.
(3) Numerotarea semnalelor mecanice de
circulaţie se va face în ordine alfabetică, începând cu litera A pentru
semnalul de intrare dinspre Bucureşti, la aceasta adăugându-se cifra pentru
precizarea numărului de braţe ale semafoarelor.
(4) Numerotarea liniei se face cu cifre romane
pentru liniile directe şi arabe pentru celelalte linii, în ordinea crescătoare,
începând cu prima linie de la clădirea staţiei spre exterior.
(5) La fiecare staţie trebuie să existe planul
de situaţie, în care trebuie să fie trecute, la zi, toate modificările, iar în
reglementările privind manipularea instalaţiilor să existe schiţa de
semnalizare.
(6) Liniile curente simple, duble sau multiple
se numerotează cu cifre romane.
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII TEHNICE ÎN STAŢII
Art. 166 .-(1) Organizarea şi modul de
utilizare a mijloacelor tehnice ale staţiei se stabilesc prin planul tehnic de
exploatare a staţiei, care reglementează primirea şi expedierea trenurilor în
condiţii de siguranţă şi fără Întârzieri, siguranţa lucrului la manevră şi
securitatea personalului. Planul tehnic de exploatare a staţiei denumit În
continuare PTE - stabileşte modul de aplicare a unor prevederi din
reglementările specifice, În funcţie de organizare, dotare tehnică, sisteme de
circulaţie, adaptate la specificul de lucru al fiecărei subunităţi.
(2) Planul tehnic de exploatare a staţiei se
Întocmeşte pe baza prevederilor din reglementările specifice, astfel încât:
să nu contravină prevederilor din
reglementările specifice şi să nu cuprindă repetări ale acestor prevederi;
să nu conţină precizări sau interpretări ale
prevederilor din actele normative.
(3) Prevederile planului tehnic de exploatare
a staţiei sunt obligatorii pentru personalul cu responsabilităţi În siguranţa
circulaţiei al gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de
transport feroviar şi agenţilor economici care desfăşoară operaţiuni de
transport feroviar în staţia respectivă.
Art.167.-(1) Planul tehnic de exploatare a
staţiei se întocmeşte de şeful staţiei; situaţiile şi fişele care conţin date
transmise de alte subunităţi de specialitate se certifică de conducătorii
acestora.
(2) Reglementările care se referă la
activitatea operatorilor de transport feroviar cuprinse în planul tehnic de
exploatare, trebuie să fie elaborate de şeful staţiei CFR Împreună cu un
reprezentant împuternicit al fiecărui operator de transport feroviar.
(3) Planul tehnic de exploatare a staţiei se
avizează de către compartimentele de specialitate şi de siguranţa circulaţiei
ale unităţii teritoriale a gestionarului de infrastructură şi se aprobă de
conducătorul acesteia.
Art.168.-(1) Cu extrase din planul tehnic de
exploatare a staţiei se dotează compartimentele tehnice, toate posturile
staţiei şi posturile de la treceri le la nivel cu calea ferată afiliate staţiei.
(2) Operatorii de transport feroviar
interesaţi şi agenţii economici care desfăşoară operaţiuni de transport
feroviar, În staţii sau hal te de mişcare, sunt obligaţi să cunoască şi să
aplice întocmai prevederile PTE-ului staţiei. Extrase din PTE-ul staţiei se
trimit
de gestionarul infrastructurii feroviare
publice agenţilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar În
staţie sau pe linii ferate cu joncţiune din linia curentă care sunt deservite
de staţia de cale ferată.
(3) Activitatea de exploatare tehnică
feroviară a liniilor agenţilor economici se desfăşoară cu respectarea
prevederilor din autorizaţia de construcţie a liniei, a regulamentului şi
convenţiei de exploatare.
(4) Regulamentul şi convenţia de exploatare se
elaborează În conformitate cu actele normative În vigoare.
(5) Convenţia de exploatare se va Întocmi de
şeful staţiei CFR Împreună cu reprezentantul unui operator de transport
feroviar şi cu conducătorii agenţilor economici, care desfăşoară operaţiuni de
transport feroviar În staţie sau pe linii ferate cu joncţiune la infrastructura
publică, şi va fi aprobată de conducătorul unităţii teritoriale a gestionarului
de infrastructură feroviară publică.
(6) Personalul cu responsabilităţi În
siguranţa circulaţiei care autorizează şi execută manevrarea vehiculelor
feroviare pe liniile aparţinând agenţilor economici ce desfăşoară operaţiuni de
transport feroviar În staţie sau pe linii ferate cu joncţiune la infrastructura
publică, trebuie să cunoască şi să respecte modul de lucru şi specificul
activităţii feroviare desfăşurate pe acestea.
(7) Eventualele divergenţe În Întocmirea şi
aplicarea planului tehnic de exploatare a staţiei CFR se soluţionează conform
prevederilor legale În vigoare.
Art.169.-(1) Macazurile aparatelor de cale
amplasate pe liniile de primire-expediere, cele din linie curentă, de acoperire
precum şi altele asemenea stabilite de şeful staţiei trebuie să se afle În
poziţie normală.
(2) Poziţia normală a macazurilor aparatelor
de cale este:
pe directă, pentru toate macazurile din staţie
care dau acces pe linie directă, atât pe cale simplă cât şi pe cale dublă,
precum şi pentru toate macazurile aparatelor de cale amplasate în linie
curentă;
pe linia de evitare sau scăpare, pentru
macazurile care dau acces spre aceste linii;
pe poziţia stabilită prin planul tehnic de
exploatare a staţiei, pentru celelalte macazuri.
(3) În staţiile centralizate electrodinamic,
aşezarea macazurilor aparatelor de cale în poziţie normală nu este obligatorie,
În afară de cele care dau acces la liniile de evitare sau scăpare.
(4) Când poziţia normală a macazurilor
aparatelor de cale este cu acces la o linie ocupată, acestea se vor manevra, de
regulă, la o linie liberă, cu excepţia celor centralizate electrodinamic.
(5) Macazurile aparatelor de cale vor fi
manevrate în altă poziţie decât cea normală, În următoarele cazuri:
primiri şi expedieri de trenuri;
executarea manevrelor;
curăţarea, verificarea
şi repararea
macazurilor, conform prevederilor din
instrucţiunile specifice;
închiderea sau ocuparea de lungă durată a
liniei.
Art.170.·(l) Poziţia normală a saboţilor de
deraiere este "aşezat pe şină" şi pot fi manevraţi În poziţie
"răsturnat de pe şină" când se
execută manevră, curăţare, verificare sau reparaţii.
(2) Poziţia normală a macazurilor aparatelor
de cale şi saboţilor de deraiere trebuie să fie stabilită În planul tehnic de
exploatare a staţiei, prin poziţia pârghiei la cele centralizate electromecanic
şi pe pupitrul de comandă la cele centralizate electrodinamic.
Art.171.-(l) Gestionarul de infrastructură
feroviară publică au1lorizează executarea manevrei pe liniile destinate acestei
activităţi În condiţii de siguranţă şi securitate a muncii. Manevra se execută
cu locomotiva, auto motorul sau cu alte mijloace, conform reglementărilor
specifice În vigoare.
(2) Manevra se execută potrivit prevederilor
din reglementările specifice şi din planul tehnic de exploatare a staţiei,
conform proceselor tehnologice stabilite şi după un plan de lucru Întocmit În
baza prevederilor din planul tehnic de exploatare a staţiei CFR.
Art. 172 – (1) Vitezele maxime admise la
manevră sunt :
a. 40 km/h, când locomotiva trage vehiculele
pe o linie liberă sau când execută mişcări izolate, indiferent de sensul de
mers;
b. 25 km/h, când locomotiva împinge vehiculele
pe o linie liberă sau când trage, respectiv împinge vehiculele pe o linie
ocupată sau înfundată.
(2) Viteza de triere a vagoanelor precum şi
modul de executare a manevrelor în staţiile înzestrate cu dispozitive de triere
sau manevră se stabilesc prin planul tehnic de exploatare a staţiei, ţinând
seama de înzestrarea tehnică şi condiţiile locale.
Art. 173 – (1) Executarea manevrelor pe linia
directă a staţiei sau traversarea ei, precum şi a manevrelor peste macazurile
aparatelor de cale extreme ale staţiei este admisă până la limitele incintei
staţiei, numai cu încuviinţarea verbală a impiegatului de mişcare dispozitor,
pentru fiecare caz în parte. În staţiile cu semnale mecanice de ieşire, acestea
vor fi puse pe oprire, în vederea executării manevrelor.
(2) Mişcările de manevră peste aparatele de
cale extreme se efectuează conform prevederilor din reglementările specifice şi
a planului tehnic de exploatare al staţiei.
(3) Ieşirea convoiului de manevră sau a
locomotivelor care manevrează dincolo de limita incintei staţiei, în linie
curentă, este admisă numai cu dispoziţia scrisă a operatorului care conduce
circulaţia trenurilor pe secţia respectivă, conform reglementărilor specifice.
Art. 174 – (1) Se interzice executarea
manevrelor prin îmbrâncire în staţiile cu declivităţi mai mari de 2,5o/oo sau
cu pantă de la aparatele de cale înspre linia curentă peste 2,5o/oo, dacă
lipsesc liniile de evitare sau alte linii care pot face această funcţie.
(2) Excepţii se admit în staţiile cu liniile
situate în pantă de peste 2,5o/oo dar nu mai mult de 6o/oo în sensul manevrei
sau cu profil nefavorabil la intrare de peste 2,5o/oo dar nu mai mult de 6o/oo, dacă liniile pe
care se execută manevra sunt înfundate sau pe aceste linii staţionează vagoane
asigurate cu frâne de mână, care să poată opri vagoanele manevrate prin
îmbrâncire.
(3) De asemenea, se interzice manevra prin
îmbrâncire în rampe de peste 2,5o/oo în sensul manevrei, dacă grupul de vagoane
îmbrâncite nu are frâne de mână suficiente, ocupate de agenţi, care să asigure
oprirea şi menţinerea pe loc a vagoanelor.
Art. 175 – (1) Compunerea, echiparea şi
deservirea trenurilor, aranjarea vagoanelor în trenurile de călători, mixte şi
de marfă precum şi aşezarea locomotivelor în tren se stabilesc în
reglementările specifice.
(2) Masa şi lungimea trenurilor se stabilesc
prin planul de formare a trenurilor şi se trec în livretele de mers.
(3) lungimea unui tren nu trebuie să
depăşească cea mai mică lungime utilă a liniilor de primire-expediere din staţiile
de pe secţiile pe care circulă trenul respectiv. Îndrumarea de trenuri mai
lungi decât lungimea utilă a liniilor de primire-expediere, se admite numai în
cazuri deosebite, cu aprobarea gestionarului infrastructurii feroviare publice,
conform reglementărilor specifice.
Art. 176 – (1) Lungimea utilă a liniilor de
primire-expediere din fiecare staţie se stabileşte de gestionarul de
infrastructură feroviară şi se trece în planul tehnic de exploatare a staţiei,
ţinând seama de următoarele :
a. amplasamentul mărcilor de siguranţă;
b. lungimea de potrivire a trenului, între 10
m şi 20 m, după situaţia locală;
c. poziţia semnalelor de ieşire în sensul de
mers;
d. poziţia coloanelor hidraulice.
(2) Pe baza acestor criterii, se stabileşte
lungimea utilă a liniilor în cazul proiectării staţiilor noi sau la
modificările de staţii.
CAPITOLUL 4
LEGAREA VEHICULELOR FEROVIARE
Art. 177.-(t) La legarea vagoanelor din
trenurile de marfă şi mixte, cupla În funcţie a aparatului de tracţiune trebuie
să fie strânsă până la atingerea discurilor tampoaneloL
(2) La legarea vagoanelor din trenurile de
călători, cupla În funcţie a aparatului de tracţiune trebuie să fie strânsă cu
Încă 1-2 Învârtituri, după atingerea discurilor tampoaneloL
(3) Legarea vagoanelor de călători Între ele
precum şi legarea vagoanelor de călători cu cele de marfă trebuie să se facă
numai după oprirea completă a vagoanelor.
(4) Legarea vehiculelor feroviare prevăzute cu
cupla automată, cu vehicule prevăzute cu cuple cu şurub se face prin cuplă
mixtă de tracţiune care se fixează de cupla automată, În care caz ambele
vehicule feroviare legate trebuie să fie prevăzute cu tampoane.
(5) Vagoanele cu diferenţă de Înălţime a
centrelor tampoanelor mai mare de 100 mm trebuie să tie aranjate la urma
trenului, cu excepţia trenurilor care au locomotivă Împingătoare, pentru care
se aplică prevederile din reglementările specifice.
(6) Legarea, respectiv dezlegarea cuplelor
electrice dintre vagoane, Între locomotivă şi primul vagon precum şi Între
locomotive, se stabilesc prin reglementări specifice avizate de AFER.
Art.178.-(1) Responsabil pentru legarea
corectă a vagoanelor din tren este personalul care a făcut legarea.
(2) Responsabil pentru starea tehnică a
aparatelor de legare şi de tracţiune ale vagoanelor este personalul subunităţii
de vagoane.
(3) Responsabil pentru starea tehnică a
aparatelor de legare şi de tracţiune ale locomotivei este personalul
subunităţilor de tracţiune.
(4) Pentru legarea corectă a locomotivei de
primul vagon răspunde mecanicullocomotivei.
CAPITOLUL 5
FRÂNAREA TRENURILOR
Art. 179.- (1) Toate trenurile trebuie să fie
frânate automat.
(2) Masa frânată a vagoanelor cu frână activă
din tren se determină potrivit prevederilor din reglementările specifice.
(3) Procentul de masă frânată reprezintă masa
exprimată În tone necesară a fi frânată ce revine fiecărei 100 tone din masa
brută a trenului.
(4) Procentul de masa frânată minim stabilit
trebuie să asigure, după o frânare rapidă, oprirea trenului pe drumul de
frânare stabilit, În funcţie de panta caracteristică pe care o parcurge trenul,
la viteza maximă admisă.
(5) Procentul de masă frânată minim pentru
trenurile prevăzute În graficul de circulaţie trebuie să fie trecut în
livretele de mers.
(6) Drumul parcurs de tren din momentul
trecerii mânerului robinetului mecanicului În poziţia de frânare rapidă, până
la oprirea completă a trenului, se numeşte drum de frânare.
(7) Drumurile de frânare sunt stabilite,
pentru liniile de cale normală, În reglementările specifice.
(8) Se interzice Îndrumarea trenurilor din
staţiile de formare preCUJll şi din staţiile din parcurs unde se modifică
compunerea trenurilor, dacă nu au asigurate procentele de masă frânată de pe
Întreaga distanţă de circulaţie a trenului şi care sunt trecute În livretele de
mers.
(9) La executarea manevrei trebuie asigurată
frânarea convoiului de manevră, În condiţiile stabilite prin planul tehnic de
exploatare a staţiei.
Art.180.-(1) Vagoanele cu frână automată
activă precum şi cele cu frână de mână trebuie să fie aranjate În corpul
trenului cât mai uniform.
(2) Frâna automată a ultimului vagon din tren
trebuie să fie obligatoriu În acţiune.
(3) În corpul trenului, Între două frâne
automate active, nu trebuie să se găsească grupuri de vagoane cu mai mult de 12
osii numai cu conductă de trecere. La urma trenului care circulă fără
locomotiva Împingătoare, În faţa ultimelor trei vagoane cu frână activă se
admit cel mult patru osii cu conductă de trecere; excepţii se admit Ia
trenurile de marfă şi de serviciu, la care ultimul vagon poate fi precedat de
patru osii, numai cu conductă de trecere şi agent la urmă.
(4) Trenurile de marfă care circulă fără
locomotivă Împingătoare pe distanţe cu dec1ivităţi mai mari de 21 %0, trebuie
să aibă agent Ia urmă.
(5) De asemenea, indiferent de dec1ivitate, pe
porţiunea de linie pe care nu sunt asigurate condiţii de deplasare a agentului
de-a lungul trenului oprit În linie curentă, ultimul vagon din tren trebuie să
aibă cabină de frână corespunzătoare şi să fie ocupată de agent.
(6) Toate frânele automate corespunzătoare
trebuie să fie În acţiune, cu excepţia cazurilor prevăzute În reglementările
specifice.
Art.181.-Pentru menţinerea pe loc a unui tren
oprit În linie curentă, frânarea trenului trebuie asigurată cu frâne de mână
pentru toată distanţa pe care compunerea trenului nu se modifică, cel puţin la
procentul de frânare stabilit. Când numărul de frâne de mână din tren nu
asigură menţinerea pe loc a acestuia, se utilizează şi saboţi de mână deserviţi
de agenţi.
Art.182.-Verificarea funcţionării frânelor
automate din trenurile În staţionare se face prin probă completă, probă
parţială sau probă de continuitate a frânelor, iar În parcurs prin verificarea
eficacităţii, În condiţiile prevăzute de reglementările specifice În vIgoare.
Art.183.-(l) În staţiile În care nu există
revizori tehnici de vagoane, pregătirea şi revizia tehnică a vagoanelor
introduse În trenuri, proba frânelor automate, precum şi Întocmirea notei de
frână trebuie să se efectueze de către personal cu responsabilităţi În
siguranţa circulaţiei instruit şi autorizat În acest scop. Stabilirea
personalului şi modul concret de lucru se prevede În planul tehnic de
exploatare a staţiei CFR. (2) Staţiile În care se face revizia tehnică a
trenurilor În tranzit şi proba frânelor automate trebuie să fie prevăzute În
Iivretele de mers ale trenurilor.
Art.184.-Se interzice cu desăvârşire
acţionarea valvelor de descărcare de Ia frânele automate active ale vehiculelor
din compunerea trenului, după terminarea probelor frânelor şi Înainte sau după
pornirea trenului din staţie sau după oprirea acestuia În linie curentă,
Înainte de menţinerea pe loc cu frânele de mână şi fără ordinul mecanicului.
CAPITOLUL 6
CONDUCEREA CIRCULAŢIEI TRENURILOR
Art. 185.- Organizarea şi coordonarea circulaţiei
trenurilor care utilizează infrastructura feroviară publică se real izează de
către gestionarul de infrastructură, în condiţii de siguranţa circulaţiei
trenurilor, corespunzător structurii sale de organizare. Conducerea operativă a
circulaţiei trenurilor pe liniile de cale ferată ce aparţin infrastructurii
feroviare publice se realizează de către operatorii de circulaţie.
Art.186.- Date privind circulaţia trenurilor
se înregistrează manual sau automat prin instalaţie. Înregistrarea manuală se
efectuează conform reglementărilor specifice de către impiegatul de mişcare,
operatorul de circulaţie şi de conducătorii vehiculelor feroviare motoare.
Art.187.-(1) Circulaţia trenurilor pe liniile
infrastructurii feroviare publice se execută, în conformitate cu prevederile
programelor de circulaţie, a livretelor de mers şi a dispoziţiilor
operatorului, care conduce circulaţia trenurilor pe secţia respectivă.
(2) Dispoziţiile operatorului privind
circulaţia trenurilor pe liniile infrastructurii feroviare publice se execută
de către întreg personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei.
(3) Dispoziţiile privind circulaţia trenurilor
pe liniile infrastructurii feroviare publice trebuie să fie date numai prin
operatorul care conduce circulaţia pe secţia respectivă sau prin impiegatul de
mişcare dispozitor.
Art.188.-(1) Din punct de vedere al executării
serviciului de mişcare, fiecare punct de secţionare şi tren trebuie să fie sub
conducerea unei singure persoane, astfel:
în punctele de secţionare şi la posturile de
mişcare sau posturile ajutătoare de mişcare din linie curentă de către
impiegatul de mişcare dispozitor;
în punctele de secţionare situate pe secţiile
cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, atât mecanicul care conduce
trenul cât şi personalul de tren execută numai dispoziţiile . operatorului,
care conduce circulaţia pe secţie;
Ia trenuri pe linie curentă, dispune şeful de
tren, iar mecanicul care conduce trenul, întregul personal de tren, precum şi
orice alt personal execută numai dispoziţiile şefului de tren;
Ia trenurile fără şef de tren, pe linie
curentă, întregul personal de tren precum şi orice alt personal execută
dispozi·ţiile mecanicului care conduce trenul.
(2) Prin noţiunea de mecanic utilizată Ia
alin.(l) se înţelege şi conducătorul altor vehicule feroviare motoare,
prevederi de amănunt în acest sens fiind stabilite în reglementările specifice
în vigoare avizate de AFER.
Art.189.-(l) La schimbarea planului de mers,
şeful staţiei este obligat să stabilească ordinea de ocupare a liniilor de
primire - expediere de către trenuri, astfel încât fiecare tren să fie primit
pe o linie liberă, respectiv să fie expediat de pe o anumită linie. Cu această
ocazie se verifică dacă sunt respectate reglementările
specifice privind primirea şi/sau expedierea
simultană a trenurilor.
(2) Trecerea trenurilor fără oprire, de
regulă, se face
pe linia directă.
Art.190.- Liniile de primire-expediere din
staţii trebuie să fie folosite numai În acest scop. În cazuri excepţionale
ocuparea temporară a acestor linii cu vehicule feroviare se poate face numai
când aceasta s-a prevăzut În planul tehnic de exploatare a staţiei sau când s-a
obţinut aprobarea operatorului care conduce circulaţia pe secţie.
Art.191.- Se interzice ocuparea liniilor de
evitare şi de scăpare cu vehicule feroviare. Excepţii se admit În staţiile unde
se schimbă locomotiva trenului, se ataşează sau se detaşează locomotive de
multiplă tracţiune; În aceste cazuri linia de evitare poate fi ocupată temporar
cu aceste locomotive. În acest interval de timp linia de evitare nu trebuie
folosită pentru primiri şi expedieri simultane de trenuri.
Art.192.-(1) Organizarea circulaţiei
trenurilor se face În funcţie de instalaţiile cu care sunt Înzestrate staţiile
şi secţiile de circulaţie, utilizându-se următoarele sisteme de circulaţie:
circulaţia trenurilor pe bază de cale liberă,
cerută şi obţinută prin instalaţiile pentru cererea şi obţinerea căilor libere;
circulaţia trenurilor pe baza blocului de
linie semiautomat;
circulaţia trenurilor pe baza blocului de
linie automat;
circulaţia trenurilor pe baza instalaţiilor
tip
dispecer;
conducerea centralizată a circulaţiei
trenurilor.
(2) Modul de lucru pentru fiecare sistem de
circulaţie, trecerea de Ia un sistem de circulaţie Ia altul, verificarea liniei
curente, precum şi modul În care se procedează când toate mijloacele de
telecomunicaţie sunt Întrerupte se stabilesc prin reglementări specifice
avizate de AFER.
CAPITOLUL 7
PRIMIREA ŞI EXPEDIEREA TRENURILOR
Art. 193.-(l) Primirea trenurilor În staţie se
face pe linie liberă, iar În cazuri excepţionale când nu sunt linii libere,
primirea trenurilor se poate face şi pe linii ocupate În condiţiile stabilite
În reglementările specifice În vIgoare.
(2) În staţiile centralizate electrodinamic
Înzestrate cu semnale de parcurs, primirea trenurilor se poate face folosind
aceste semnale care secţionează parcursul de primire.
Art.194.-(l) Primirea simultană a trenurilor
din direcţii opuse este interzisă În următoarele cazuri:
În staţiile de pe linii simple, când
parcursurile de primire a trenurilor şi continuarea acestor parcurs uri nu sunt
separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face această
funcţie;
În
staţiile de pe linii simple, chiar dacă parcursurile de primire a trenurilor şi
continuarea acestor parcursuri sunt separate prin linii de evitare sau prin
alte linii care pot face această funcţie, dacă unul din trenuri nu are oprire
În staţie; această restricţie se impune numai atunci când trenul care circulă
fără oprire urmează să Întretaie la ieşirea din staţie parcursul de intrare al
celuilalt tren;
În staţiile de pe liniile duble, dacă
parcursul sau continuarea parcursului de primire a unuia din trenuri Întretaie
parcursul de primire al celuilalt tren;
În staţiile situate pe secţii cu profil
accidentat, care nu au linii de scăpare corespunzătoare; aceste staţii se
stabilesc pe baza unei documentaţii care se avizează de către AFER şi se aprobă
de autoritatea de stat În transporturile feroviare.
Art.195.- Se interzice primirea simultană a
două trenuri din direcţii alăturate atunci când unul din trenuri nu are oprire
În staţie, iar continuarea parcursului de primire a trenului care opreşte
Întretaie parcursul de expediere al trenului care nu opreşte.
Art.196.-(l) Primirea simultană a trenurilor
din direcţii opuse În staţiile de pe linii simple, când parcursurile de primire
a trenurilor şi continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de
evitare sau prin linii care pot face această funcţie este admisă numai dacă
sunt Îndeplinite următoarele condiţii:
macazurile aparatelor de cale care intră În
parcursurile de primire a trenurilor sunt centralizate electrodinamic;
liniile pe care se primesc simultan trenurile
sunt prevăzute cu semnale de ieşire individuale;
semnalul de intrare, respectiv semnalul de
parcurs care acoperă grupa de primire, dă informaţii despre indicaţia
semnalului de ieşire, respectiv de parcurs;
panta medie ponderată spre staţie, pe distanţa
de frânare, Înaintea semnalului de intrare, nu depăşeşte 6 %0;
panta medie ponderată pe parcursul de primire
a trenului nu depăşeşte 2 %0;
liniile pe care se primesc simultan trenurile
au asigurate un drum de alunecare de cel puţin 50 metri pentru liniile abătute
şi de cel puţin 100 metri pentru linia directă;
ambele trenuri sunt frânate automat, au
instalaţiile de control punctual al vitezei În funcţie şi au oprire În staţie;
toate semnalele de circulaţie care acoperă
punctul de intersectare a unor parcursuri neseparate prin linii de evitare, de
scăpare sau alte linii care pot face această funcţie, precum şi semnalele care
le preced, sunt prevăzute cu inductori de cale În funcţiune.
(2) Aceste dispoziţii se aplică şi În cazul
staţiilor de pe cale dublă, dacă parcursul de primire al unuia din trenuri este
Întretăiat de continuarea parcursului de primire a celuilalt tren.
Art.197.-(l) Când primirea simultană a
trenurilor În staţie este interzisă, iar de staţie se aproprie simultan două
trenuri, se procedează astfel:
se primeşte mai Întâi trenul pentru care
condiţiile de oprire sau demarare de la semnalul de intrare sunt mai puţin
favorabile sau trenul care vine de pe secţie cu bloc de linie automat, atunci
când este urmărit de alt tren;
dacă cele două trenuri vin din sens opus şi
unul din aceste trenuri nu are oprire În staţie, primul tren care se primeşte
este cel cu oprire În staţie;
c. al doilea tren se va primi În staţie numai
după gararea completă a primului tren.
d. primirea celui de-al doilea tren se va face
după ce s-au luat măsurile necesare de protejare a călătorilor care
coboară/urcă dinlîn primul tren.
(2) Modul de procedare În fiecare caz În parte
trebuie să tie prevăzut În planul tehnic de exploatare a staţiei.
Art.198.- În staţiile Înzestrate cu cocoaşă de
triere se admite executarea manevrei de Împingere la triere pe continuarea
parcursului de primire a trenului, În următoarele condiţii:
trenul care se primeşte să fie frânat automat;
viteza trenului peste macazul de intrare a
liniei de primire să nu depăşească 20 krn/h.
Art.199.-Expedierea unui tren din staţie
simultan cu primirea altui tren În acelaşi sens de mers se interzice:
În staţiile de pe liniile simple, dacă
parcursul de expediere a trenului nu este separat de parcursul de primire a
celuilalt tren, precum şi de continuarea acestui parcurs, prin linii de evitare
sau alte linii care pot face această funcţie;
În staţiile de pe liniile duble, dacă trenul
care se expediază Întretaie parcursul sau continuarea parcursului de primire a
trenului care soseşte;
În staţiile situate pe secţii cu profil
nefavorabil, stabilite de gestionarul infrastructurii feroviare publice care nu
au linii de scăpare corespunzătoare.
Art.200.-(l) Expedierea unui tren simultan cu
primirea altui tren În acelaşi sens, În staţiile de pe liniile simple, când
parcursul de expediere a trenului nu este separat de continuarea parcursului de
primire, prin linii de evitare sau alte linii care pot face această funcţie,
este admisă numai dacă sunt Îndeplinite următoarele condiţii:
macazurile aparatelor de cale care intră În
parcursurile de primire şi de expediere a trenurilor sunt centralizate
electrodinamic;
linia pe care se primeşte trenul este
prevăzută cu semnal individual de ieşire;
semnalul de intrare dă informaţii despre
indicaţia semnalului de ieşire;
panta medie ponderată spre staţie pe distanţa
de frânare Înaintea semnalului de intrare, În sensul primirii trenului nu
depăşeşte 6 %0;
panta medie ponderată pe parcursul de primire
a trenului nu depăşeşte 2 %0;
linia de primire a trenului are asigurat un
drum de alunecare de cel puţin 50 m pentru liniile abătute şi de cel puţin 100
m pentru liniile directe;
În toate cazurile trenul care se primeşte
simultan cu expedierea altui tren, În acelaşi sens de mers, trebuie să fie
frânat automat, să aibă instalaţiile de control
punctual
al vitezei din cale în funcţiune, iar trenul care se primeşte să aibă oprire în
staţia respectivă;
toate semnalele de circulaţie care acoperă
punctul de intersectare al unor parcursuri neseparate prin linii de evitare,
sau alte linii care pot face această funcţie, precum şi semnalele care le
preced sunt prevăzute cu inductori de cale.
(2) Dispoziţiile de la alin.(l) se aplică şi
în cazul staţiilor de pe cale dublă, dacă trenul care se. expediază întretaie
continuarea parcursului trenului care se primeşte.
Art.201.-Staţiile CFR în care se admite
executarea simultană a unui parcurs de manevră cu acces la parcursurile de
primire, de expediere sau de trecere, precum şi la continuarea acestora, se
stabilesc de către gestionarul infrastructurii feroviare publice. Parcursurile
compatibile pe care se pot executa mişcări de manevră simultan cu primirea unui
trcn se stabilesc prin planul tehnic de exploatare a staţiei.
CAPITOLUL 8
ALTE REGLEMENTĂRI PRIVIND CIRCULAŢIEI
TRENURILOR
Art. 202 – (1) Vitezele maxime de circulaţie
ale trenurilor se stabilesc prin planul de mers şi se trec în livretele de mers
ale trenurilor.
(2) Viteza maximă a trenurilor la trecerea
peste aparatele de cale în abatere este de regulă de 30 km/h.
(3) Vitezele mai mari de 30 km/h la trecerea
peste aparatele de cale în abatere sunt permise atunci când aparatele de cale
de la liniile de primire-expediere sau aparatele de cale ale ramificaţiilor din
linie curentă permit astfel de viteze. În aceste cazuri, semnalizarea vitezei
sporite în abatere se va realiza corespunzător fiecărui caz în parte.
(4) Când trenul circulă prin împingere – fără
locomotivă în cap – viteza nu trebuie să depăşească 30 km/h.
(5) La primirea trenului pe o linie înfundată
din staţie, viteza de trecere peste macazul aparatului de cale de intrare al
liniei de primire nu trebuie să depăşească 15 km/h.
(6) La trecerea trenurilor peste punctele
acoperite cu semnale de reducere a vitezei, viteza poate fi de 5 km/h, 10 km/h,
15 km/h, 20 km/h, 25 km/h, 30 km/h sau mai mare – din 10 în 10 km/h – după cum
semnalele de reducere a vitezei indică una din aceste viteze.
(7) Când sa semnalizat prin indicatoare una
din vitezele de mai sus, viteza va fi cea înscrisă în ordinul de circulaţie, în
buletinul de avizare a restricţiilor sau în anexă la livretul de mers.
(8) Limitările permanente de viteză vor fi
semnalizate cu indicatoare de viteză şi vor fi trecute în livretele de mers.
Introducerea de noi limitări de viteză în perioada de valabilitate a planului
de mers, este de regulă interzisă. În perioada de valabilitate a planului de
mers se pot introduce numai restricţii de viteză. În cazuri bine justificate,
se admite introducerea de noi limitări de viteză, numai cu avizul autorităţii
de stat în transporturile feroviare.
Art. 203.- Modul de organizare a circulaţiei
trenurilor pe secţii cu 2, 3 sau 4 fire de şină rezultând din încălecarea
liniilor de cale ferată normală sau a acestora cu linii de cale ferată de alte
ecartamente se stabileşte de gestionarul infrastructurii, şi se aprobă de către
autoritatea de stat În transporturile feroviare cu avizul AFER.
Art.204.- Circulaţia trenurilor la interval de
timp se face numai În cazuri excepţionale stabilite prin reglementări aprobate
de către autoritatea de stat În transporturile feroviare cu avizul AFER.
CAPITOLUL 9
MIJLOACE DE RESTABILIRE A CIRCULAŢIEI
TRENURILOR
Art. 205.- Pentru asigurarea continuităţii
proceselor de lucru ale exploatării şi restabilirea rapidă a circulaţiei În
cazuri de accidente sau evenimente feroviare, calamităţi inundaţii, căderi de
stânci, viscole, incendii şi altele asemenea lor - unităţile de cale ferată
sunt prevăzute cu stocuri de rezervă pentru intervenţii - şine, materiale de
construcţii, utilaje, ansambluri sau subansambluri de instalaţii şi utilaje şi
altele asemenea lor - şi cu mijloace tehnice de intervenţie.
Art.206.-(l) Dotarea, modul de lucru şi
sediile mijloacelor de restabilire se menţionează În reglementările specifice,
astfel Încât să se asigure operativitate În intervenţii.
(2) Conducătorii gestionarilor de
infrastructură şi ai operatorilor de transport feroviar au obligaţia să
folosească toate mijloacele pe care le au În dotare pentru a limita urmările
evenimentelor şi pentru a restabili circulaţia trenurilor, În cel mai scurt
timp posibil, În condiţii de siguranţă.
PARTEA IV
VEHICULE FEROVIARE
CAPITOLUL 1
CONDIŢII GENERALE
Art. 207. Vehiculele feroviare trebuie să fie
proiectate, construi te, modernizate, exploatate, Întreţinute şi reparate
conform documentaţiei tehnice avizate de către AFER, În conformitate cu actele
normative şi reglementările specifice aprobate de autoritatea de stat În
transporturile feroviare.
Art.208.- Modificările constructive ale
vehiculelor feroviare se pot face numai În baza documentaţii lor tehnice
Întocmite În acest sens şi care sunt avizate de către AFER.
Art.209.-(l) Vehiculele feroviare trebuie să
fie Întreţinute permanent În stare de funcţionare, În aşa fel Încât să se
asigure parametrii de exploatare stabiliţi În reglementări speci fice pentru
siguranţa circulaţiei trenurilor.
(2) Agenţii economici care În cadrul
operaţiunilor de transport feroviar utilizează vehicule feroviare autorizate să
circule pe infrastructura feroviară publică, trebuie să ţină permanent evidenţa
acestor vehicule, astfel Încât să nu se depăşească termenele de reparaţii
planificate şi durata normală de utilizare, stabilită conform actelor
normative.
Art.210.- Verificările şi Încercările pentru
omologarea de tip şi certificarea de conformitate ale vehiculelor feroviare nou
construite sau modernizate, a materialelor, componentelor instalaţiilor şi
echipamentelor din structura acestora se vor efectua de către laboratoarele
AFER sau de către alte laboratoare autorizate sau atestate de către AFER.
Art.211.- În situaţii justificate se poate
efectua testarea şi încercarea vehiculelor feroviare, .utilajelor,
instalaţiilor, dispozitivelor şi materialelor pe unele linii de cale ferată
aparţinând infrastructurii feroviare publice, cu avizul AFER.
Art. 212 – Vehiculele feroviare autorizate să
circule pe infrastructura feroviară publică trebuie să poarte inscripţiile şi
semnele reglementare, pentru identificarea şi folosirea acestora conform
reglementărilor UIC.
Art. 213.- Evidenţa parcului de locomotive,
automotoare, rame electrice şi diesel, vagoane de marfă, călători şi speciale
se ţine de către operatorii de transport feroviar licenţiaţi şi proprietarii
acestor vehicule, În baza certificatelor de Înmatriculare eliberate de către
AFER, conform normelor internaţionale sau interne aprobate de către autoritatea
de stat În transporturile feroviare.
Art.214.- Toate elementele constructive ale
vagoanelor - din punct de vedere al rezistenţei, stabilităţii şi stării lor
tehnice - trebuie să asigure calitatea de rulare În deplină siguranţă a
circulaţiei trenurilor, la vitezele maxime stabilite, conform normelor aprobate
de către autoritatea de stat În transporturile feroviare şi avizate de AFER.
Art.215.- Locomotivele, automotoarele, ramele
electrice sau diesel vor avea cartea tehnică individuală, iar vagoane le vor
avea fişa de inventariere În care se înscriu principalele caracteristici
tehnice de construcţie precum şi datele de bază privind exploatarea şi
reparaţia lor.
Art.216.-(1) Locomotivele, automotoarele,
ramele diesel şi ramele electrice vor fi Înzestrate şi cu: vitezometre şi
Înregistratoare de viteză, dispozitive de siguranţă şi vigilenţă, instalaţii
pentru controlul punctual al vitezei şi cu instalaţii de radio - telefon.
(2) Automotoarele şi ramele diesel la care nu
se poate monta instalaţia pentru controlul punctual al vitezei nu vor fi admise
În circulaţia cu conducere simplificată.
(3) Automotoarele şi ramele diesel vor fi
Înzestrate cel puţin cu: vitezometru indicator şi Înregistrator, dispozitiv de
siguranţă şi vigilenţă precum şi cu instalaţie de radio - telefon, În fiecare
post de conducere.
(4) Automotoarele şi ramele diesel reparate
capital, modernizate sau nou construite, vor fi dotate cu instalaţii pentru
controlul punctual aPvitezei.
(5) Vagoanele de marfă nou construi te,
modernizate sau reparate capital trebuie să fie prevăzute cu gheretă de frână,
Într-o proporţie care să asigure utilizarea acestor vagoane în cazurile în care
trenurile trebuie să fie deservite de agent la urma trenului.
Art.217.- Automotoarele şi ramele electrice şi
diesel vor fi înzestrate şi cu instalaţii care să permită conducerea de la un
singur post, atunci când circulă cuplate.
Art.218.- Condiţiile tehnice şi modul de
Întreţinere şi de exploatare ale vehiculelor feroviare speciale - pluguri de
zăpadă, maşini de burat, maşini de ciuruit balast, vagoane macara, drezine UAM
şi altele asemenea precum şi ale vehiculelor feroviare ce pot fi scoase de pe
linie cu braţele - drezine de mână, vagonete de cale, cărucioare de măsurat
calea şi altele asemenea- se stabilesc prin documentaţia tehnică a
producătorului sau prin reglementări specifice.
Art.219.- Pentru fiecare tip de vehicul
feroviar deţinătorii trebuie să posede documentaţie de construcţie,
instrucţiuni de funcţionare, de Întreţinere şi de reparare - toate acestea
actualizate şi avizate conform reglementărilor specifice În vigoare.
CAPITOLUL 2
OSII MONTATE
Art. 220 .-(1) Osiile montate ale vehiculelor
feroviare trebuie să corespundă normelor tehnice interne şi internaţionale.
(2) În'âinte de montarea lor În ansamblul
vehiculului, osiile montate trebuie să fie verificate din punct de vedere al
existenţei fisuri lor şi al rezistenţei de izolaţie electrice cu metode de
control nedistructiv, În conformitate cu normele tehnice aprobate de către
autoritatea de stat În transporturile feroviare. Verificările respective se fac
de către personal instruit şi autorizat de către AFER, utilizând aparate de
control verificate şi atestate tehnic de către AFER. (3) Întreţinerea, revizia
şi repararea osiilor montate se fac conform prevederilor din reglementările
specifice şi normele tehnice aprobate de către autoritatea de stat În
transporturile feroviare şi avizate de AFER.
Art.221.-(1) Principalele condiţii pe care
trebuie să le Îndeplinească osiile montate ale vehiculelor feroviare motoare
şi/sau remorcate, pentru a fi admise să circule pe liniile infrastructurii
feroviare, sunt cele prevăzute la alin.(2)-(17) din prezentul articol.
(2) Distanţa Între feţele exterioare ale
buzelor roţilor, măsurată Între două puncte situate la 10 mm deasupra
cercurilor de rulare ale roţilor În vecinătatea nivelului superior al şinelor
trebuie să fie de:
minimum 1410 mm şi maximum 1426 mm - pentru
roţile care au diametrul cercului de rulare de minim 840 mm;
minimum 1415 mm şi maximum 1426 mm - pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare cuprins Între 330 mm şi 840 mm;
minimum 1418 mm şi maximum 1426 mm - pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm de la osiile montate ale
vagoanelor de marfă pe două osii apte să circule cu viteza maximă de 100 km/h,
cu sarcina pe osie de 22,5 tone şi cu ampatamentul de minim 8 m;
(3) Distanţa Între feţele interioare ale
bandajelor sau a părţilor care ţin loc de band<ţje la roţile monobloc -
măsurată În poziţia cea mai de jos, Între feţele interioare plane ale roţilor,
indiferent de starea de Încărcare a vehicul ului feroviar -gol sau Încărcat trebuie
să fie de:
minimum 1357 mm şi maximum 1363 mm pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm;
minimum 1359 mm şi maximum 1363 mm pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare cuprins Între 330 mm şi 840 mm;
(4) Grosimea buzei roţii măsurată la 10 mm
deasupra cercului de rulare trebuie să fie de:
3. mmU11um 22 mm - pentru roţile cu diametrul
cercului de rulare de minim 840 mm;
b. minimum 27,5 mm - pentru roţile cu
diametrul cercului de rulare cuprins între 330 şi 840 mm;
minimum 25 mm pentru roţile vehiculelor
motoare apte să circule Cll o viteză mai mare de 100 km/h.
(5) Condiţiile prevăzute la alin.(2), (3) şi
(4) trebuie îndeplinite cumulativ.
(6) Înălţimea buzei roţii măsurată de la
cercul de rulare trebuie să tie de maxim 36 mm.
(7) Grosimea bandajelor roţilor măsurată În
planul cercului de rulare trebuie să tie de:
3. mIl1lmUm 35 mm, pentru vagoanele de
călători;
minimum 35 mm, pentru vagoanele de marfă apte
să circule cu viteza maximă de 120 km/h în regim SS sau **. marcaje care
descriu caracteristicile vagoanelor prevăzute În normele internaţionale;
minimum 30 mm, pentru vagoanele de marfă apte
să circule în regim S sau în stare goală cu viteza maximă de 120 km/h;
minimum 25 mm, pentru vagoancle de marfă apte
să circule cu viteza maximă de 100 km/h;
minimum 45 mm. Ia osiile motoare ale
vehiculelor feroviare apte să circule cu o viteză mai 'mare de 100 km/h;
minimum 35 mm, la osiile cuplare sau motoare
ale vehiculelor feroviare apte să
circule cu o viteză maximă cuprinsă Între 80
km/h şi 100km/h;
minimum 33 mm, la osiile cuplare sau motoare
ale vehiculelor feroviare apte să circule eli o viteză maximă de 80 km/h;
Î. minimum 30 mm, la osiile libere şi la
tendere.
(8). La roţile monobloc, limita de uzură a
părţii care ţine loc de bandaj trebuie să tie marcată printr-un şanţ circular
concentric cu cercul de rulare al roţii, cu lăţimea de 6 mm, strunjit pe faţa
exterioară a roţii; acest şanţ trebuie să rămână Întotdeauna vizibil pe toată
lăţimea lui.
(9) Cota qR trebuie să fie Întotdeauna mai
mare de 6,5 mm, iar buza roţii să nu prezinte nici o muchie sau bavură pe faţa
activă a acesteia Ia o distanţă mai mare de 2 mm de Ia vârful buzei.
(IO) Suprafaţa de rulare a roţilor nu trebuie
să prezinte locuri plane, exfolieri, solzi, sufluri, ştirbituri sau aglomerări
de material cu o lungime mai mare de:
60 mm şi o grosime mai mare de 1 mm, pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare de minimum 630 mm la osiile cu cutii de
osie pe rulmenţi pentru vagoane apte să circule cu o viteză maximă de 120 km/h;
60 mm şi o grosime mai mare de 2 mm, pentru
roţile cu diametrul cercului de rulare de minimum 630 mm la osiile cu cutii de
osie pe cuzineţi;
60 mm şi o grosime mai mare de 0,7 mm Ia
osiile cu rulmenţi şi 1 mm la osiile cu cuzineţi la vehicule feroviare motoare;
(17) Osiile montate deraiate precum şi
vehiculele feroviare deraiate trebuie să tie verificate obligatoriu conform
prevederilor din reglementările specifice. (18) Prevederile de la alin.(4)
lit.a şi lit.b nu se aplică osiilor intermediare de la vagoanele fără boghiuri,
osiilor intermediare ale boghiurilor de la vagoane sau vehiculele feroviare
motoare care prin construcţie au buzele roţilor subţiate; acestea vor îndeplini
condiţiile prevăzute În documentaţiile tehnice de construcţie şi/sau reparare.
(19) Uzura radială pe cercul de rulare al
roţii să nu fie mai mare de:
a. 5 mm la vehicule motoare care circulă cu
viteze între t 00 km/h şi t 60 km/h;
7 mm la vehicule motoare care circulă cu
viteze Între 80 krn/h si 100 krn/h inclusiv;
8 mm pentru celelalte vehicule feroviare
motoare şi tendere.
CAPITOLUL 3
INSTALAŢIA DE FRÂNARE ŞI APARATELE DE
TRACŢIUNE ŞI LEGARE
Art. 222 (17) Osiile montate deraiate precum
şi vehiculele feroviare deraiate trebuie să tie verificate obligatoriu conform
prevederilor din reglementările specifice. (18) Prevederile de la alin.(4)
lit.a şi lit.b nu se aplică osiilor intermediare de la vagoanele fără boghiuri,
osiilor intermediare ale boghiurilor de la vagoane sau vehiculele feroviare
motoare care prin construcţie au buzele roţilor subţiate; acestea vor îndeplini
condiţiile prevăzute În documentaţiile tehnice de construcţie şi/sau reparare.
(19) Uzura radială pe cercul de rulare al
roţii să nu fie mai mare de:
a. 5 mm la vehicule motoare care circulă cu
viteze între t 00 km/h şi t 60 km/h;
7 mm la vehicule motoare care circulă cu
viteze Între 80 krn/h si 100 krn/h inclusiv;
8 mm pentru celelalte vehicule feroviare
motoare şi tendere.
Art.222.- Vehiculele feroviare se dotează cu
instalaţii de frânare în concordanţă cu reglementările interne şi
internaţionale.
Art.223.-(1 ) Vehiculele feroviare trebuie să
fie Înzestrate cu frâne automate cu o funcţionare sigură în exploatare,
asigurând o frânare şi o defrânare progresive şi liniştite. Forţa de frânare
trebuie să garanteze oprirea trenului în cazul frânării rapide pe o distanţă
cel mult egală cu drumul de frânare stabilit prin
reglementările specifice, fără blocarea
roţilor. La vagoanele de marfă instalaţi a de frână trebuie să asigure
procentul minim al masei frânate În toate cazurile de încărcare admise,
prevăzute în reglementările specifice.
(2) Toate vagoanele echipate cu frână cu aer
comprimat trebuie să tie dotate cu regulator de timonerie, care să asigure În
stare nefrânată menţinerea În limitele admise stabilite prin documentaţiile
tehnice şi reglementările specifice a:
3. distanţei dintre saboţi şi bandajul
roţilor;
distanţei dintre garniturile de frecare şi
discul de frână;
Vehiculele feroviare Înzestrate cu frână cu
aer comprimat trebuie să fie echipate cu valvă de descărcare.
(3) La toate vagoanele echipate cu frână cu
aer comprimat trebuie să fie posibilă izolarea instalaţi ei de frână prin
manevrarea unui singur mâner pentru un distribuitor. Vagoanele nou construite
vor fi înzestrate cu mânere de izolare accesibile de pe ambele părţi ale
vagonului, chiar În situaţia În care acesta este Încărcat.
(4) Franele automate ale vagoanelor de martă
vor fi echipate cu schimbător goI-Încărcat. iar la vagoanele marcate cu
"S" sau "SS" şi cu schimbător marfă persoane, ale căror
mânere de acţionare trebuie să tie accesibile de pe ambele părţi ale vagonului.
(5) Vagoanele de marfă marcate cu
"SS" vor fi dotate obligatoriu cu instalaţie de frană automată
progresivă.
(6) Toate vagoanele trebuie să fie Înzestrate
cu table parascântei deasupra roţilor frânate cu saboţi. ale căror dimensiuni
şi mod de amplasare se stabilesc
prin reglementările specifice, în conformitate
cu reglementările internaţionale; fac excepţie de la această regulă numai
vagoanele cu podea neinflamabi Iă.
(7) Toate părţile mobile ale sistemului de
frânare care prin desfacere sau rupere ar putea depăşi gabaritul de material
rulant sau ar putea cădea pe linie, trebuie să tie asigurate prin etrieri de
siguranţă.
Art.224.- Locomotivele, vagoane le de
călători, precum şi cele de marfă care sunt Înzestrate cu gherete de frână,
trebuie să aibă semnal de alarmă. La vagoanele de călători, mânerul de
acţionare al semnalelor de alarmă trebuie să fie astfel instalat încât
acţionarea acestuia să fie posibilă fără trecerea printr-o uşă, cu excepţia
peroanelor de urcare sau a cabinelor de toaletă. Manerele semnalelor de alarmă
ale vagoanelor de călători trebuie să fie sigilate. Robinetul semnalului de
alarmă nu trebuie să fie accesibil călătorului.
Art.225.-(l) Vehiculele feroviare motoare şi
vagoanele de călători trebuie să tie Înzestrate cu frane de mână; vagoanele de
marfă trebuie să fie Înzestrate cu franc de mână la peronul atlat la unul din
capetele vagonului sau pe partea laterală a vagonului, În procentul stabilit
prin actele normative aprobate de autoritatea de stat În transporturile feroviare.
(2) La vagoanele de marfă şi de călători nou
construite sau reparate capital. în stare Încărcată, frana de mână trebuie să
asigure imobilizarea acestora pe o pantă de 35 %0, la un efort de strângere a
volantului de 0,5 kN.
(3) Vehiculele feroviare specializate pentru
Întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare vor fi Înzestrate cu frână
automată şi de mană.
Art.226.- Locomotivele şi vagoanele echipate
cu conducte de aer de 5 bar şi 10 bar vor fi prevăzute cu robinete frontale de
închidere, cu semiacuplările respective de construcţie stânga-dreapta, astfel
Încât să nu fie permisă cuplarea din eroare a conductei de 5 bar cu cea de 10
bar.
Art.227.- Locomotivele şi vagoanele trebuie să
fie echipate cu aparate de tracţiune şi legare care să reziste la o forţă de
minimum 300 kN.
CAPITOLUL 4
ÎNTREŢINEREA, DESERVIREA ŞI REPARAREA
VEHICULELOR FEROVIARE
Art. 228.-(1) Condiţiile impusc stării tehnice
a vehiculelor feroviare precum şi normele pentru întreţinerea lor se stabilesc
prin acte normative şi reglementări specifice aprobate de către autoritatea de
stat În transporturile feroviare.
(2) Se interzice darea În exploatare şi
introducerea În trenuri a vehiculelor feroviare care au defecte ce prezintă
pericol pentru siguranţa circulaţiei trenurilor precum şi a vagoanelor de marfă
a căror stare nu asigură integritatea mărfurilor Încredinţate pentru transport.
(3) Nu se admite introducerea în trenurile
care transportă călători a vagoanelor a căror instalaţii de încălzire, iluminat
electric şi sanitare sunt defecte sau care nu asigură indicatorii de calitate
prevăzuţi În actele normative şi reglementările specifice.
Art. 229.- Categoriile de reparaţii ale
vehiculelor feroviare şi termenele Între două reparaţii consecutive se
stabilesc prin norme tehnice elaborate de către AFER şi aprobate de către
autoritatea de stat în transporturile feroviare.
Art. 230.- Reviziile tehnice, întreţinerea şi
reparaţiile executate la vehiculele feroviare trebuie să se realizeze În unitMi
autorizate de către AFER. Aceste unităţi trebuie să aibă serviciile de revizie
tehnică, Întreţinere şi reparare a' vehiculelor feroviare, omologatc tehnic şi
să utilizeze tehnologii, standuri şi dispozitive speciale autorizate sau
atestate conform actelor normative În vigoare. Răspunderea pentru calitatea
lucrărilor revine personalului de execuţie, de control tehnic de calitate şi de
recepţie.
Art. 231.-(1) Organizarea exploatării
vehiculelor feroviare 1110toare se efectuează În subunităţile de tracţiune.
(2) Repartizarea pe reţeaua căilor ferate
române a sllbunităţilor de tracţiune, dotarea acestora cu constrtlcţii,
instalaţii de eehipare. instalaţii şi utilaje pentru remizarea, Întreţinerea şi
repararea vehiculelor feroviare motoare trebuie să asigure starea tehnică
normală a acestora, atât pentru parcul de exploatare ciit şi pentrll parcul
auxiliar.
Art.232. Starea tehnică a vehiculelor
feroviare motoare şi a vehiclllelor feroviare specializate pentru Întreţinerea
şi repararea infrastructurii feroviare se verifică de către personallli de
specialitate autorizat, conform prevederilor din actele normative şi
reglementările specifice aprobate de către autoritatea de stat în tnmsporturile
feroviare.
Art. 233.- Apartltele de siguranţă şi control
ale vehiculelor feroviare motoare şi' ale vehiculelor feroviare speciaJiz~te
pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare trebuie să fie
verificate, marcate şi sigilate conform prevederilor din actele normative şi
reglementărilor specifice aprobate de către autoritatea de stat în transporturile
feroviare. La locomotivele cu abur dopurile fuzibile de la cazane trebuie să
fie marcate.
Art.234.-(l) Este interzis să se lase cu
motorul În funcţiune vehiculele feroviare motoare sau vehiculele feroviare
specializate pentru Întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare, fără a
ti asigurate împotriva pornirii din loc şi făr[t a ti supravegheate de agenţi
autorizaţi.
(2) De asemenea. este interzis să se lase pe
liniile dcpourilor. staţiilor sau În linie curentă vehicule feroviare motoare
sau vehicule feroviare special izate pentru întreţinerea şi repararea
infrastructurii feroviare. care nu sunt asigurate împotriva pornirii elin loc.
Art.235.- Sistemele de parascântei cu carc
sunt Înzcstrate vehiculele feroviare motoare trebuie să tie menţinutc În stare
de funcţionare.
Art.236.- Curăţirea cenuşm:elor şi put:iarea
cazanelor locomotivclor cu abur se va face numai În locuri special amenajate.
Art.237.- Se interzice staţionarea
loeomotivelor cu abur sub izolatorii liniei de contact.
Art.238.-(1) Se interzice introducerea În
trenuri a vehiculelor feroviare motoare şi a cetor special izatc pentru
Întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare respectiv a vagoanelor care
nu au fost revizuite tehnic şi a căror stare tehnică nu asigură condiţiile de
siguranţă a circulaţiei trenurilor şi de securitate a transporturilor.
(2) Toate categoriile de revizie tehnică
trebuie să se execute de către personalul autorizat in acest scop.
(3) În staţiile unde nu există personal
autorizat pentru efectuarea reviziei tehnice, starea tehnică a vehiculelor
feroviare care se introduc În trenuri trebuie să fie verificată de către
personalul operatorului de transport feroviar prevăzut În planul tehnic de
exploatare a staţiei. iar la prima staţie cu personal autorizat sc va face
revizia tehnică.
Art.239.-(l) Toate trenurile care sosesc,
pleacă sau trec prin staţii precum şi În linie curentă se supraveghează, pentru
a se observa starea tehnică a vagoanelor şi a Încărcăturii, În vederea
depistării eventualelor defecte care pot periclita siguranţa circulaţiei
trenurilor. Supravegherea trenurilor, obiectivele acestei activităţi precum şi
modul de realizare a acestora se stabilesc În reglementările specifice.
(2) Supravegherea trenurilor trebuie să se
execute de către personalul de serviciu stabilit prin reglementările specifice
şi de către orice alt personal feroviar prezent la trecerea trenurilor.
Art.240.- Personalul care execută revizia
tehnică a vehiculelor feroviare trebuie să semnaleze În scris agenţilor staţiei
cazurile În care vehiculele şi/sau Încărcătura lor peric1itează siguranţa
circulaţiei trenurilor şi securitatea transporturilor.